marți, 8 iulie 2008

Masuri postelectorale "dure"

Dupa mai toate partidele au castigat alegerile locale(cel putin la nivel declarativ), iata-le trecand la penalizarea organizatiilor judetene care au obtinut scoruri mici la locale:

- PSD a folosit acest pretext pentru a se rafui cu "grupul de la Cluj". Conducerea organizatiei a fost dizolvata pentru un asa-zis scor mic(sub 20% la locale - media PSD pe tara). Insa, in aceasta perioada de tranzitie, de reorganizarea ei se va ocupa Cristian Diaconescu, nimeni altul decat loserul absolut in confruntarea cu Sorin Oprescu si cu electoratul bucurestean. Diaconescu a obtinut aproximativ 9% din voturi in Bucuresti, sub ceea ce a obtinut PSD in capitala. Pai, cu asa "reformatori" este de inteles de ce PSD nu va avea mai mult de 9% in Cluj in alegerile viitoare. Si a mai castigat ceva PSD: un lider independent si puternic-Mircea Geoana- deseori "suspectat" ca a fost sustinut de "grupul de la Cluj" si care, simtind ca ceasurile clujenilor sunt numarate in PSD, si-a aratat inca odata talentul de iuda:
Eu nu sunt un produs al Grupului de la Cluj, eu sunt produsul lui mama şi-al lui tata şi al vieţii mele de până acum.


- PNL a folosit acelasi prilej pentru a-si spala rufele in public si a transa conflictul "inghetat" dintre Calin Popoescu-Tariceanu si Ludovic Orban. De conducerea organizatiei de Bucuresti a PNL se va ocupa premierul insusi, cel care in viata lui nu s-a supus unui scrutin popular. Si aici, in urma "reformei", situatia se prezinta intr-un galben icteros.

- PD-L a jucat aceasta opereta al "demisiei, onoarei si responsabilitatii" la Craiova. Aici, Radu Berceanu a demisionat din functia de sef PD-L Dolj pentru ca el insusi a pierdut presedintia Consiliului Judetean si organizatia a avut, per total, un scor mic. Cateva minute mai tarziu PD-L Dolj avea ales un nou sef de organizatie in persoana..., ati ghicit, lui Radu Beceanu.

Iar noi asteptam reforma de la acesti catavenci care cu o mana stau in buzunarul nostru iar cu cealalta tin de scaune cat pot.

joi, 26 iunie 2008

Legea Funar- Ghise, ce e rau si ce e bine tu te-ntreaba si socoate

Textul legii Funar - Ghise(privind proportia stirilor bune-rele) este:

Articol unic. - Legea audiovizualului se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa alineatul (7) a1 articolului 28 se adauga un nou alineat (7') cu urmatorul continut:
(7') - Programele de stiri ale posturilor de televiziune si radio contin, in pondere egala, stiri cu teme pozitive, si respectiv, negative.



Eu cred ca este clara cauza acestei legi dupa cum clar imi este scopul ei(condiderand-o data de buna credinta). Ceea ce este confuz la ea este mijloacele prin care se poate aplica - un fel de Big Brother omniscient supraveghind massmedia si degenerand mai devreme sau mai tarziu in Marele Cenzor. Si cum nu cred nici pe departe ca scopul scuza mijloacele, dimpotriva, cred ca mijloacele fac parte din scop, innobilandu-l sau degradandu-l, consider aceasta lege periculoasa sau, vorbind in termenii sai, nerespectand procentul de 50% de bine si rau din urmarile sale, raul(real) fiind mult mai mare si mai periculos decat binele(discutabil si acela).

Pe de alta parte, cred ca o autocenzura decenta din partea posturilor de radio/TV ar fi mult mai indicata si utila. Cred ca in informarea cu privire la chestiunile de interes cat mai general ar trebui sa fie scopul emisiunilor de stiri, nu ratingul cu orice pret. Iar mica manipulare pe care cei din trusturile massmedia incearca sa o puna in scena cu privire la aceasta lege nu-si are rostul. Se aduce in mod repetat argumentul ca nu stim ce este bine si ce este rau intr-o stire. De exemplu: cresc preturile la gaze. E stire buna sau rea? Este clar ca lumina zilei ca aceasta este o informatie cu caracter general si TREBUIE difuzata. De asemenea este bine de stiut si daca un ministru sau presedinte sau parlamentar sau orice persoana aleasa prin vot sau numita de cineva ales prin vot si-a batut vecinul(ca sa pastram profilul stirilor de la ora 5), pentru a sti noi, alegatorii, pe cine sa votam. Nu acelasi lucru se poate spune si despre "stirea" ca Ion din nu stiu ce comuna si-a omorat nevasta si apoi s-a sinucis, nu inainte de a da foc la casa. Aceasta "stire" nu are darul decat de a creste audienta postului(necomunicand nimic privitorului neutru) profitand de "lipiciul" pe care il are la o anumita categorie de populatie avida de a-si umple golurile din viata proprie cu fragmente din viata altora.

S-ar putea discuta, cred, chiar despre o subventie acordata de stat televiziunilor particulare pentru pierderea de rating suferita datorita "imblanzirii" stirilor, insa cred ca ar fi o investitie buna.

vineri, 20 iunie 2008

Protejati familia!

Potrivit unor informatii de la Bruxelles, in aproximativ doua luni,Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei doreste sa ia in discutie orezolutie prin care statele membre ar putea fi obligate sa legalizeze casatoriile intre homosexuali.

Alianta Familiilor din Romania (http://www.protejarea-familiei.com) a initiat o actiune civica de colectare de semnaturi impotriva acestei rezolutii. Semnaturile vor fi depuse la registratura Comisiei Europene, impreuna cu o Nota de Protest.

Petitia online poate fi citita si semnata la adresa: http://tinyurl.com/5dvncx

Sub textul bilingv se afla linkul pentru semnaturi. Semnatarii primesc un email in care li se solicita confirmarea semnaturii, prin accesarea unuilink. Fara aceasta confirmare, semnatura nu este valabila. De aceea,semnatarii trebuie sa verifice primirea emailului pentru confirmare, care poate intra in folderul Bulk (pentru utilizatorii de Yahoo! Mail).

miercuri, 18 iunie 2008

Olanda - Romania 2--0 sau razbunarea fotbalului

La acest turneu final Romania a incercat sa triseze fotbalul. A jucat un "ceva" care aparent seamana cu fotbalul, jucandu-se in 11 si cu o minge, insa a omis exact esenta, spiritul jocului, adica dorinta de victorie, inlocuind-o cu frica de a nu pierde. Si fotbalul s-a razbunat pe noi aruncandu-ne in penibil, dupa cum i-a rasplatit pe turci, care l-au respectat alergand dupa victorie si crezand in ea pana in ultima secunda a meciului cu Cehia.

Poate ca, de pierdut, pierdeam oricum cu Olanda, insa in mod sigur, daca jucam sa castigam, pierdeam frumos. Asa, jucand sa nu pierdem, am pierdut urat, fluierati de spectatorii din tribune. Parca si scuzele sunt penibile atunci cand joci cum am jucat noi cu Olanda: joc mic si inchis, autosuficient, copiat parca dupa caraterul si modul de a fi ale antrenorului echipei:

Victor Piturca, antrenorul emo.




Am primit pe mail, de la un amic, urmatorul text, primit la randul lui de la alt amic, etc. Cert este ca nu l-am scris eu, insa nu stiu cui sa-i dau credit.
Il postez spre descretirea fruntilor noastre:

Mioriţa la Euro 2008

Pe-un picior de plai
Unde habar n-ai
Iată vin cu tot
La aeroport
Jucători – vedete
Cu cercei şi plete,
Ghiuluri, celulare,
Şi cu girofare

Se vor îmbarca
Cu toţi vor pleca
Spre un campionat
De toţi aşteptat
Cam de vreo opt ani
Speranţe şi bani,
Ni s-a împlinit
Pohta ce-am pohtit

Ne-au aruncat sorţii
Într-o grupă a morţii,
Cu dârzi olandezi,
Cu cocoşi francezi
Şi italieni
Iuţi şi cam vicleni.

Cu toţi am crezut
De la început,
Biata Mioriţă
Va fi chisăliţă,
Vom fi nişte miei
În groapa cu lei,
Cu toţi ne gândeam
Şi ne plănuiam
De la început
Nu-i nimic pierdut,
Să jucăm frumos
Şi spectaculos,
Orice gol marcat
Sau punct câştigat
Va fi preţuit
Şi sărbătorit...

Umpluţi de emoţii,
Am înfruntat sorţii
Jucând primul meci
C-o echipă – terci,
De cocoşi francezi
Ce ai noştri iezi
De se-nvârtoşau,
Sigur o bateau.

Dar am remizat
C-un zero barat
Într-un meci închis
De mare plictis...

Apoi a urmat,
Meciul aşteptat,
Mare tevatură
Cu echipa azură,
Ce fusese încinsă,
Umilită, învinsă,
De nişte batavi
Aprigi rău şi bravi.

Dumnezeu din cer
Şi c-un tuşier
Mult ne-au ajutat,
Gol le-au anulat,
Şi-un italian
Puţin cam plăvan,
S-a cam bâlbâit,
Direct l-a servit
Pe al nostru Mutu,
Care a dat cu şutu’
Le-a băgat-o în plasă
Şi mortul în casă.

Dar nu a ţinut
Decât un minut,
Că ne-au egalat
Dintr-un gol ciudat,
Căci un brav fundaş
Zis Gabi Tamaş,
Dă pe lângă minge
Şi meciul se-ncinge.

Nenea flueraş
Cu capul golaş,
Ne face cadou
Ca la anul nou,
Un pinalti mare
De calificare,
Numa’ gol să dai,
Că noroc tot ai...

Intră iar în scenă,
Vedeta eternă
Tot Mutu şutează
Şi normal, ratează!
În toată splendoarea
Şi calificarea...

Acum olandezii
Au bătut francezii,
Făcând cu ei borş
Zeamă de cocoş.

Bieţii noştri iezi
Spun la olandezi
S-o lase mai moale,
Capul nu-i mai doare
Sunt calificaţi
Şi-ar fi câştigaţi,
Meciul lor să-l dea,
Atunci ar scăpa
De italieni
Care sunt vicleni,
Sărmanii francezi
Văd doar stele verzi,
Sunt împrăştiaţi,
Descalificaţi.

În al treilea joc,
Nu mai era loc
Să se speculeze,
Să se parieze,
Mioriţa laie
Iese la bătaie,
Că e favorită
De lume iubită,
Temuţii batavi
Nu mai sunt chiar bravi,
Vor să se conserve
Au băgat rezerve,
Sunt buni de bătut
De la început.

Joacă relaxat,
Ratează distrat,
Ai noştri stresaţi
Cad ca seceraţi,
Cu fundul pe jos
Şi joacă fricos.

Dică parcă doarme,
Mutu are toane,
Contra are treabă
Tot cade prin iarbă,
Bănel tot aleargă
Mingea s-o culeagă,
Şi face marcaj
La kilometraj,
Iar bietul Piţurcă
E sătul de ţurcă,
Schimbă disperat
Dar s-a terminat!

Meciul s-a sfârşit,
Rău ne-au umilit,
Jucând cu rezerve
Iar noi cu conserve.

Vor veni în ţară,
Pentru a câta oară?
Spunând răspicat:
IARĂŞI AM RATAT!

luni, 16 iunie 2008

Concluzia alegerilor locale: vom avea ce am ales

Sorin Oprescu sau nevoia de bufoni

Din 1989 si pana acum, o serie de mari bufoni politici au bantuit viata publica a Romaniei. Si se pare ca primul care a intuit acest apetit pentru bufoni al electoratului nostru a fost chiar Ion Iliescu. Neputatnd el insusi sa fie un bufon veritabil, l-a propulsat si sprijinit pe Vadim-Tudor. Acesta a fost primul bufon care a populat imaginarul colectiv al romanilor scapati in lanul cu sperante ca vaca in lucerna.

Din succesul lui Vadim s-a inspirat, apoi, Traian Basescu si sfatuitorii sai din servicii. El, insa, nu a jucat cartea nationalista ci doar pe aceea de justitiar care construieste tepe in Piata Victoriei, de politician direct, frust si care "le spune bine", cum ii place romanului. Problema lui a fost(pentru ca mie imi este clar ca Traian Basescu este pe faras) ca, slobod de gura si lipsit de educatie, el este imprevizibil, inconstienta sa lucrand de multe ori nu doar contra propriului instinct de conservare, ci chiar si impotriva celor care l-au pus acolo unde este.

Gigi Becali a inteles instinctiv ca aceasta-i calea succesului in politica la romani, a incercat, insa a trebuit sa abandoneze spasit pentru ca nu a fost sustinut de "sus".

In schimb, ultimul bufon scos de servicii pe piata, Sorin Oprescu, remarcat de ochiul experimentat al "antrenorului" Ion Iliescu, pare sa-si intreaca predecesorul - Traian Basescu, si sa-l bata cu propriile sale arme. I-a preluat tot arsenalul de campanie al acestuia, i-a dat o usoara tenta de golanas smecher de Bucuresti, interpreteaza textele mai convingator decat Basescu, pare mai ascultator si mai previzibil, ce mai, candidatul manciurian perfect. Cred, totusi, ca ar intinde coarda prea mult daca si-ar propune sa devina presedinte in 2009, iar in 2014 sper si cred ca vremea bufonilor va fi fost trecuta.

Lui Traian Basescu nu-i mai ramane decat sa-l parafrazeze pe Alecsandri: "E unul care-njura mai bine decat mine? Cu-atat mai bine tarii si lui cu-atat mai bine"[mai ales lui si lor] si, in cel mai bun caz, sa incerce a se reprofila pe celalalt rol iubit de electoratul romanesc - tatucul natiunii.

sâmbătă, 14 iunie 2008

Romania - Italia 1--1 si Olanda - Franta 4--1

Aceste doua meciuri si, in general, paralela dintre Olanda si Romania in grupa C, demonstreaza ca nu existe echipe asa-zis mari decat in masura in care exista echipe care se considera mici si isi desconsidera propria valoare. Acestea din urma fac din echipe normale, de altfel, echipe "mari".

Este cazul atitudinii noastre, echipa Romaniei abordand meciurile cu Franta si Italia numindu-le pe acestea din urma "vicecampioana" si, respectiv, "campioana" lumii. In acest mod abordand meciurile, desigur ca suntem fericiti pana la Dumnezeu de cele doua remize scoase si le consideram mari "victorii" care dau reprezentantilor FRF dreptul sa ceara pana si schimbarea imnului national. Probabil in ceva ce merge la gratar si pot canta lautarii la Saftica in cantonament.

Echipa careia noi i-am luat 4 puncte din 6 in preliminarii si care in meciul jucat la Rotterdam nu a tras nici un sut pe poarta noastra - Olanda - in schimb, a jucat cu Italia si cu Franta, nu cu titlurile pompoase ale adversarelor, ceea ce le-a dat olandezilor, plecati la drum cu alta mentalitate, puterea si tupeul sa le bata. Si nu oricum, ci la scoruri umilitoare, aratand lumii ca "regele e gol", ca nimic din stilul, jucatorii, antrenorii si forma acestor echipe nu amintesc de "campioana" si "vicecampioana" lumii. Si atunci ma intreb de unde atata bucurie pe noi, ce anume trebuie sa ne bucure din abordarea de echipa second hand la acest Campionat European? Poate faptul ca jucatorii nostri au ajuns sa se roage de antrenor sa-i lase sa traga si ei un sut pe poarta adoptand o tactica mai ofensiva care sa nu-i transforme pe internationalii nostri in bataia de joc a vestiarelor europene dupa ce acest Campionat European se va fi sfarsit si jucatorii se vor intoarce la cluburile lor ...

Pentru meciul Olanda-Romania nici un jucator olandez nu vrea sa evolueze:ca sunt calificati, ca vor la femei, ca aia, ca aialalta... Pana la urma, portarul, Van Der Saar, spune ca joaca el singur in meciul cu Romania, ca si asa romanii nu prea trag la poarta. Zis si facut.
Prin minutul 5 al jocului, olandezii aflati la distractie deschid televizorul: 1-0 pentru Olanda; tocmai marcase Van Der Saar. Se bucura si pleaca inapoi la distractie. In minutul 90 se intorc sa vada scorul final: era 1-1 si romanii se bucurau si se sarutau de fericire. Piturca era in al noualea cer. Olandezii il suna pe Van Der Saar sa-l felicite pentru performanta insa acesta era foarte suparat. "Ce s-a intamplat?" isi intreba ei coechipierul. "Pai cum naiba sa fiu daca am luat cartonas rosu in minutul 6 si pierd sferturile?"

marți, 10 iunie 2008

Romania -- Franta = Boloni are dreptate

Un dintre cele mai controversate declaratii a ultimelor zile a fost cea facuta de Boloni unui cotidian francez de sport:
Poporul român nu este curajos şi este lipsit de ambiţie, deaorece a învăţat să se mulţumească cu puţin. În schimb, este un popor abil, descurcăreţ, inventiv, care a fost obligat întotdeauna să găsească o soluţie pentru a se descurca şi a putea supravieţui. Are o mare capacitate de a suferi în tăcere, fără a se revolta. Toate aceste caracteristici se găsesc în fotbalul nostru şi în jocul echipei naţionale.

Multi romani verzi s-au revoltat si nu au scapat ocazia sa-si arate dragostea de tara infierandu-l pe Boloni. Cei mai multi sunt dintre acei catavenci care, daca ar avea o minima urma de patriotism veritabil in ei, s-ar prezenta singuri in fata portilor inchisorii cerand sa fie incarcerati pentru raul pe care l-au facut acestei tari.

Insa realitatea vazuta si in meciul de aseara(Franta-Romania 0-0) si in alte meciuri si cu alte ocazii si evenimente nesportive ne arata ca lucrurile stau exact cum le-a descris Boloni: adica, ne multumim cu putin si ... folosim in exces capacitatea noastra de a suferi in tacere. Si nu ar fi o tragedie ca lucrurile stau asa daca le-am accepta ca atare si am incerca sa le indreptam. Insa partea proasta este atunci cand incercam sa ne amagim si sa prezentam ca mari si extraordinare realizari putinele noastre esecuri in punerea in practica a lozincii nationale "capul plecat, sabia nu-l taie".

Asa a fost si dupa antijocul prestat de Romania in meciul cu Franta. Piturca mai avea putin si il baga pe Stancioiu in locul vreunui atacant inventand fotbalul cu doi portari, dar, in schimb, toti arhanghelii si ideologii lipsei de ambitie si de personalitate in joc si in general tin aproape cu incompetenta si s-au unit intr-un cartel ah-hoc gratulandu-l pe selectioner pentru extraordinara lui inteligenta in asezarea formatiei si pentru punctul scos de la o formatie a Frantei batraneasca, care traverseaza o eclipsa de forma prelungita si incapabila sa marcheze, dupa cum mai toate jocurile ei de pregatire au demonstrat.

In schimb, noi, vitejii jocurilor amicale, de cum ne-am vazut in teren, pe campul de lupta, cum am cautat repede o groapa de nisip si am baga capul in ea. Ce naiba, orice am face la aceste europene, ne putem scuza cu acel 5-1 contra Germaniei, meci din al carui cadavru unii jucatori inca se mai hranesc si astazi(vezi cazul Plesan). Sau din 3-0 cu Rusia, sau din 4-0 cu Muntenegru.

sâmbătă, 31 mai 2008

Alegerile locale - candidatii manciurieni

In aceasta postare vom lucra mai mult cu materialul clientului.

C A N D I D A T I I

Cele mai penibile clipuri electorale:



Vanghelie se lupta cu opozitia, insa are probleme si cu poolimea:






Sorin Oprescu nu a inceput falsurile cu listele electorale in care apar si bebelusii de cateva zile ca au semnat pentru sustinerea sa. Are vechime omul, are vechime ...





Ei bine, ei, candidatii, atunci cand nu mai pot nici macar dormi de grijile tarii, se antreneaza pentru a face placere stapanilor, pentru a fi sustinuti de acestia:






S T A P A N I I

Un presedinte impartial, asa cum il indeamna constitutia, si care rareori se gandeste la altceva decat la tara:






Mircea Geoana - O leguma care refuza sa stea in lada de legume, ci sta cu chirie la RAAPPS pentru ca nu are alta solutie. Pai, nu-i inchiriaza domnul Basescu vila din Mihaileanu? Va inchipuiti cam ce solutii ar gasi Geoana pentru tara daca nu este in stare sa gaseasca una pentru propria locuinta !! :))




Dar, parca, totusi, ar fi o solutie... Celebrii socri ai lui Geoana:


Un alt presedinte de partid sanatos la mansarda, doar ca l-au batut reflectoarele in cap. Imi si imaginez o luare de cuvant a domnului Vadim la o conferinta in a carei sala de desfasurare sunt ... multe reflectoare.



Un ex-presedinte sufletist si cu spirit civic. El inca din 1990 era preocupat de amenajarile florale din Piata Universitatii. De altfel, ceea ce l-a deranjat pe dansul la manifestatia din Piata Universitati nu erau sloganurile anticomuniste, ci faptul ca a calcat spatiile verzi. Deh, golanii drogati nu au vazut placutele mici cu "Nu calcati spatiile verzi! Platiti cu viata."




Si o alegatoare care l-a dat in judecata pe Sorin Oprescu, curioasa sa afle daca la noi este sau nu este democratie, insa ajunge la concluzia ca trebuia sa gandeasca mai mult. Va doresc tuturor sa faceti la fel!



Megeti la vot, caci, dupa cum vedeti, cine nu voteaza - copiii, nu exista.

duminică, 18 mai 2008

Din nou despre Traian Basescu

Eu cred ca politica tine(sau ar trebui sa tina) mai mult de principii decat de subiectivismul specific gastilor. Iar excesele "alor nostri" trebuie sa fie taxate la fel de rapid ca si ale "alor lor". Aceasta atitudine confera credibilitate unei pozitii politice. Daca gesturile pe care le face presedintele Basescu(sprijin neconditionat pentru PD-L si candidatii sai intr-o campanie electorala in care PRESEDINTELE ar trebui sa fie neutru) le-ar fi facut Iliescu, toti cei suparati pe criticile mele la adresa domnului Basescu ar fi sarit de trei stanjeni in sus si ar fi infierat adanc reflexele comuniste ale lui Ion Iliescu. Ce ar fi spus avocatii domului Basescu daca, in 2004, presedintele de atunci, Ion Iliescu, ar fi iesit in campania electorala pentru presedintie sprijinindu-l pe Adrian Nastase cu atacuri de genul "cheliosul ala chior de Basescu nu merita ales presedinte"? Sa-si dea fiecare, macar doar pentru sine, un raspuns la aceasta intrebare.

Desigur ca ma deranjeaza mai mult aceste metehne la domnul Basescu decat la Ion Iliescu. Si asta pentru ca, aparent cel putin, Traian Basescu se afla in aceeasi caruta politica cu mine. Iar eu cred ca, prin atitudinea sa, dansul compromite ideea de normalitate in Romania. Daca multe dintre iesirile sale au fost scuzate de tinta atavismelor de exprimare, ele indreptandu-se impotriva coruptiei si a coruptilor, eu cred ca tocmai vesnicele circumstante atenuante pe care multi i le gasesc, orbiti de retorica sa demagogica, l-au incurajat sa impinga limitele discursului suburban si la atacul la persoan in forma lui cea mai pura, fara nici o referire la fapte sau atitudini ale celui atacat.

Ii invit, de asemenea, pe toti aparatorii din oficiu ai domnului Basescu sa ne spuna cum a progresat lupta anticoruptie in utltimii patru ani. Luati in calcul ca tocmai una dintre marotele discursului sau din 2004, JAFO-RAFO, a fost desumflata zilele acestea prin eliberarea lui Corneliu Iacubov. Iar scuza rapida ca presedintele nu controleaza justitia(la fel cum nu cotrola Consiliul General cand era primar general) nu tine - este NORMAL ca presedintele sa nu controleze justitia. Anormal este, insa, ca presedintele sa coalizeze impotriva sa mai tot spectrul politic - toate partidele in afara de unul singur - atunci cand el trebuie sa fie un mediator. Si, iarasi, este anormala pretentia ca toti politicienii de la varf, in afara de cei din PD-L, sunt ticalositi si corupti. De aceea cred ca este anormal sa avem mari corupti anchetati de DNA din mai toate partidele, mai putin din PD-L. Anormal este si ca presedintele sa pretinda puteri tot mai mari pentru a putea face curatenie in tara si sa se ascunda dupa limitarile constitutionale pentru a-si justifica lipsa de rezultate concrete in coalizarea fortelor reformatoare, putine cate sunt, insa sunt, si acestea, ca si coruptia, raspandite in toate partidele. Anormal este ca, in cativa ani, sa te paraseasca toti consilierii prezidentiali. Anormal este ca purtatorul de cuvant al presedintiei(apropos, cand l-ati vazut ultima oara la TV?) sa fie ca si invizibil in massmedia, iar atunci cand apare sa o faca doar pentru a scuza gafele impardonabile ale domnului Basescu. Si, daca vreti, ca tot se amesteca presedintele in aceasta campanie electorala, anormal ar fi sa-l mai votam inca o data presedinte pe domnul Basescu in 2009. Nu de alta, dar, vorba presedintelui: "in politica, sa perseverezi intr-o eroare e-o mare greseala". Si, apropos de secventa video de mai jos, vom vedea o alta marlanie a domnului Basescu: cei care nu sunt de acord cu dansul sunt "puiuti de comunisti":



... argumentele le pastreaza pentru adversarii politici:

miercuri, 14 mai 2008

Cum se fura PIN -ul si banii de pe card

Ca tot este in voga scandalul furturilor de pe cardurile Bancpost, iata o metoda prin care multi utilizatori au fost pacaliti individual, nu cu ajutorul bancii si sefilor de institutii de stat "momiti" de banca sa vireze salariile angajatilor si pensiile pensionarior pe card, insa banca, la randul ei, refuzand sa investeasca in securitatea datelor confidentiale si a tranzactiilor. Deh, e mai usor sa investesti in diverse "atentii".

1. O persoana care, aparent, realizeaza o tranzactie la bancomat. De fapt, introduce un mic dispozitiv in bancomat pentru a "captura" cardul urmatorului utilizator.



2. Cardul urmatorului utilizator al bancomatului este retinut, iar victima se intreaba de ce i-a fost retinut cardul. Acum este momentul sa vina niste "binevoitori" sa-l ajute.



3. Bunul Samaritean explica victimei ca isi poate recupera cardul daca tasteaza PIN-ul in timp ce el apasa tastele "cancel" si "enter" sau orice alta combinatie. Hotul vede PIN-ul si-l memoreaza.





4. Intr-un final, chiar si "cunoscatorii" o lasa balta, asa ca toata lumea pleaca.



5. Dupa ce zona este libera, hotul se intoarce, recupereaza cardul din bancomat si, stiind PIN-ul, scoate toti banii inainte ca victima sa aiba timpul necesar sa anunte banca.



MICUL DISPOZITIV DE RETINUT CARDURI ...

... Este facut dintr-un film pentru radiografii negru, aceeasi culoare cu a nisei cititorului de card. Capetele lui sunt indoite si lipite cu banda adeziva transparenta de marginile nisei in care introduceti cardul.







RECOMANDARI
1. In cazul in care v-a fost retinut cardul, verificati daca cititorul de card prezinta urme de falsificare. Daca observati capetele lipite cu banda adeziva ale unui dispozitiv de genul celui prezentat aici, dezlipiti-le, trageti capcana si recuperati-va cardul.
2. Raportati IMEDIAT bancii.

duminică, 11 mai 2008

Mârlănaşul Basescu

Satul de atata blat si noncombat in campania electorala, presedintele Basescu s-a gandit sa dea el un exemplu de combativitate. Astfel incat astazi s-a dezbracat de neutralitatea politica la care il obliga functia sa, si-a suflecat manecile si asa scurte ale bunei sale cresteri si a esuat cu nava bunului simt in recifurile jignirilor, atacurilor la persoana si barfelor celor mai ordinare impartite cu darnicie in dreapta si in stanga, doar spre PDL nu, facandu-i sa roseasca de invidie si admiratie si pe ultimii mateloti.

El, cel care a iesit cinci ani la rand Mister Univers, cu un nume aducand a parfum, frumos, inalt si fara defecte fizice, a indicat electoratului criterii intelepte de alegere a primarilor: sa nu care cumva sa aleaga avocati mici, cu capul mare si voce ridicata. Sa alegem vamesi cinstiti(scuzati oximoronul) si cu ceafa groasa. Aferim, cone Basescule! Multumim pentru sfaturi si sa ne traiesti bine. Macar matale, daca noi nu putem.

Si toata lumea s-a grabit sa se intrebe ce l-a determinat pe presedinte sa iasa in public cu asemenea declaratii; ce ite complicate manuieste, ce parghii impinge si ce sfori trage domnul presedinte; ce interes national urmareste domnul Basescu cu obstinatie. Eu cred ca lucrurile sunt, din pacate, mult mai simple. Pur si simplu mârlănaşul din presedinte nu poate rezista prea mult fara circ, fara mahalagisme, fara invective. Cred ca decum ii raporteaza Sulfina sau Adriean ca a scazut concentratia de mizerii din Dambovita, cum apare domnul presedinte si mai deverseaza in spatiul public una-doua vidanje din rezervele personale de apa de gura. Pur si simplu se pare ca tonul, maniera, abordarea si atmosfera civilizate ii produc alergie domnului Basescu. Imediat ce se linistesc un pic apele, apare domnia sa le tulbure, sa le agite - acestea fiind singurele ape in care dansul stie sa inoate.

Eu cred ca, daca tot si-a reparat coloana la Viena, ar putea profita sa si-o intinda pe canapeaua vreunui psiholog. Ar fi si el uimit de cate ar afla.

vineri, 9 mai 2008

La 1000 de accesari ...

... sa uitam de politica si sa ne destindem putin.

Peter Sarstedt Where Do You Go To (My Lovely)


tom boxer anca parghel fly project - brasil


Gogol Bordello - start wearing purple

joi, 8 mai 2008

Becali, Euro si DNA - scenarii [im]posibile

Imi permit sa deviez un pic de la politica, nu prea mult, totusi, pentru ca spaga, mita si politica au fost dintotdeauna frati de cruce.

Strict din punct de vedere sportiv, al competitiei fotbalistice, eu cred ca blatul prin noncombat facut de CFR cu Gloria Bistrita sau de Poli Timisoara cu Ceahlaul sunt mai nocive pentru intrecerea propriu-zisa decat ceea ce a facut Becali, adica stimularea jucatorilor sa "moara pe teren" cum se spune. De aceea nu cred ca masura interzicerii acestui mod de a premia jucatorii altei echipe decat a ta trebuia luata de catre FRF inainte de a recunoaste si a de a pedepsi cateva noncombaturi evidente. Ba chiar cred ca ar fi benefica legalizarea ei daca s-ar face transparent, cu plata impozitelor catre stat si, de ce nu, a unui comision de 1, 2 sau 3 la suta catre FRF.

Sa revenim, deci , si sa ne dam frau liber imaginatiei despre cum poate cineva sa detina, sa transporte si sa plateasca 1.700.000 EUR, bani gheata.

Cu detinerea incepe problema. De unde-i ai? Ai platit impozite pe veniturile corespunzatoare? I-ai scos din banca sau ai facut tranzactii cu terenuri/jucatori etc in numerar? Valoarea tranzactiilor in numerar este limitata, altfel fiind obligatorie derularea lor prin banca. Insa, dupa cum vom vedea, nu asta este problema principala.

Transportul. Ei, de aici incepe povestea, fictiunea. Este destul de dificil sa detii, insa sa si transporti 1.700.000 EUR atunci cand multi ochi negri sunt atintiti asupra ta. De obicei asemenea sume se strang la fata locului(Cluj, in cazul nostru), urmand ca, ulterior, cel care le solicita sa se "revanseze" si sa se achite fata de cei care-l ajuta. Iar asemenea sume nu sunt decat pe piata neagra, la camatari, multi dintre acestia fiind pe "felie" cu oameni din politie si/sau procuratura, inmultindu-le banii. Deci, de la Bucuresti se da un telefon la Cluj: "Domnu' X am nevoie de 1,7 milioane, Miercuri". De ce sa aiba Gigi nevoie de numerar acuma si in cazul Dacia sau Unirea nu a fost cazul? Simplu! Patronii de la Dacia si Unirea Urziceni au suficienti bani sa-si premieze singuri jucatorii si suficiente afaceri pentru ca apoi sa-si recupereze banii prin intermediul acestor afaceri de la Becali. In cazul "U" Cluj, patronii(Consiliul Local si niste afaceristi mici) sunt parliti si nu au nici afacerile si nici numerarul necesare pentru tranzactie. Deci, Gigi trebuia sa faca rost de cash si, pentru ca transportul este foarte riscant, apeleaza la piata neagra din Cluj. Banii se strang si se duc la locul stabilit. Insa, inainte ca targul sa cada, deci banii erau teoretic la Gigi, apar gaborii si-i confisca. Cine i-a anuntat pe gabori si procurori? Camatarii din Cluj, care, in final, vor imparti cu cine trebuie o parte din suma(treaba lor cum o fac disparuta) urmand, in plus, a-si recupera si toata suma de la Becali, caci banii erau la cei de la Steaua cand au fost confiscati, prin urmare el le este dator cu acesti bani.

Asta se cheama TZEAPA!!! Este ceea ce a luat Becali si de aceea a sarit in sus ca ars atunci cand a fost intrebat ce era cu valiza aia cu un milion de EUR? "Erau mult mai multi, erau un milion saptesute" a sarit el, fiindu-i clara cursa in care a cazut si crezand ca dintru inceput au subtilizat baietii vreo saptesute de mii de EUR. Iar acuma, cu toti ochii pe el, ii va veni greu sa plateasca banii camatarilor si, pac-pac, timpul trece, dobanda creste, oamenii devin nervosi ... Si-uite-asa albeste omul...

Cei de la CFR au fost mai prudenti. Le-au propus celor de la "U" o spaga mascata(achiztionarea pa cai legale unor jucatori la un pret muuult peste valorea jucatorilor). Or, tocmai pentru ca a fost legala, combinatia celor de la CFR a fost respinsa. Clubul avand, probabil, datorii mari, din acesti bani de la CFR nu ar fi incasat nimeni nici un ban pentru ca toti s-ar fi dus la creditori(la stat, in primul rand, si la alti furnizori).

Si-am incalecat pe-o sa, ce va fi vom mai vedea... :))

duminică, 4 mai 2008

Parazitii sarbatorilor

Si nu doar identitatea ne-o fura politicienii, ci si, mai nou, sarbatorile si bucuria. Pentru ca nu este sarbatoare lasata de la Dumnezeu fara a fi parazitata de acesti braconieri de voturi in goana lor nebuna dupa imagine, dupa popularite ieftina, obtinuta fara efort. Caci este mult mai usor sa te expui electoratului la serbari campenesti si in biserici decat sa faci o lege buna. Iar apoi se duc in Parlament si, cu aceleasi maini cu care si-au facut zeci de cruci, voteaza legi care fac politica de stat din hotie si oameni onorabili din hoti; se duc la televiziuni si, cu aceleasi guri cu care au pupat zeci de icoane, mint si promit ceea ce stiu din start ca nu vor indeplini niciodata.

Insa cred ca vina este doar partial a lor. De vina sunt si preotii si prelatii dedulciti la simonie si infratiti cu zarafii si fariseii, preoti care, in locul demnitatii si ascezei la care misiunea lor ii obliga, prefera banii unuia ca Becali sau padurile date de PSD, vanzand indulgente, dar si sufletul lor, hotilor. Pomana crestina trebuie facuta astfel incat "Sa nu stie stânga ta ce face dreapta ta"; altfel, mai ales atunci cand banii vin de la politicieni, preotii nu fac decat sa incerce sa transforme credinta in Dumnezeu a enoriasilor in voturi pentru cel a carui "pomana" este strigata in gura mare.

De vina sunt si cei care se lasa inselati de fariseismul politicienilor; de vina sunt si cei care lasa orice urma de demnitate deoparte si se calca in picioare pentru micii, berea, carnatii sau tenisii pe care politicienii le dau de pomana din patru in patru ani din banii pe care i-au furat cat timp au ocupat demnitati in stat; de vina sunt toti cei care din 1989 incoace nu au mai iesit in strada decat pentru a cere bani, scutiri, prime sau ajutoare, nu pentru a manifesta pentru respectarea drepturilor lor la transparenta cheltuirii banului public, la o guvernare corecta, la o justitie impartiala, la demnitate, in ultimul rand. Pentru a apara toate aceste valori nu s-au strans niciodata mai multi oameni decat la o pomana electorala organizata de Vanghelie sau alti epigoni de-ai sai.

Picam mult prea usor in capcana numita "grija zilei de maine". Este exact ceea ce vor ei sa facem. Si, facand asa, nu ne putem astepta decat ca ziua de maine sa nu fie altceva decat un nou azi - nu va diferi decat politicianul care ne arunca pomana pe geamul limuzinei sale. Traind mereu cu capul in pamant, cautand si batandu-ne pe maruntisul aruncat de ei din jeepuri sau yachturi, vom ajunge sa platim impozite si pe lumina Soarelui.