Am ales. Ce-am cules?

De pe cotidianul.ro am luat(si citez mai jos) o analiza interesanta a sistemului actual de vot.
Dupa ce l-am vazut la lucru, si eu mi-am schimbat un pic parerea, in bine, despre acest sistem(adica m-am pripit nitel in postarea anterioara :) ), insa avantajele sistemului decelate de mine sunt cuprinse intre cele ale autorului articolului(Lucian Davidescu).

Că nu se pierd voturi, ăsta este scopul asumat, însă efectele secundare sunt cele care aduc "magia".
- Sistemul introduce competiţia internă. Direct pe buletinul de vot. Un candidat nu se bate doar cu contracandidaţii din colegiul său, dar şi cu camarazii lui din alte colegii.
- Fiecare candidat slab penalizează întregul partid. Un măr stricat împute totul în jur. Mai multe împut lada. Pe de altă parte, candidaţii consideraţi “neeligibili”, care reuşesc totuşi prin forţe proprii să obţină un scor peste media partidului, au şanse să obţină un mandat.
- Mai puţine locuri sunt “eligibile”. Asta descurajează cumpărarea mandatelor, pentru că această practică devine mai riscantă.
- Chiar şi în colegiile sigure, unde este de aşteptat ca oricare candidat al unui partid să ia peste 50% există riscuri. Astfel, dacă un controversat obţine 51% într-o zonă unde o figură onestă ar fi luat 60%, partidul se expune riscului de a pierde un mandat în altă parte.
- Sistemul ia în calcul participarea, astfel că fiecare candidat este interesat să încurajeze alegătorii să vină la vot şi să nu se bazeze doar pe procente.

Dezavantajele sistemului şi cât de acceptabile sunt aceste compromisuri
- Primul clasat nu merge întotdeauna în Parlament, fapt demoralizator pentru colegiul respectiv. Acesta este compromisul major al sistemului şi nu poate fi ocolit. Din păcate, fiecare sistem are compromisuri majore, aşa că trebuie să ne întoarcem la numărat virtuţi. Varianta iniţială a sistemului, propusă de Pro Democraţia (da, cea neconstituţională), rezolva această situaţia trimiţând în Parlament câte doi candidaţi din fiecare colegiu. Singurul lucru care se câştigă după modificarea la forma actuală este că filtrul devine mult mai dur în condiţiile în care doar unul mai are şanse.
- Devin parlamentari candidaţi de pe locurile doi sau chiar mai de jos. Da, dar sunt dintre cei care au luat cele mai multe voturi din partidul lor. Pentru susţinătorii din toată ţara ai partidului respectiv, situaţia este dezirabilă.
- În unele colegii, mandatul se atribuie la nivel naţional, iar câştigătorul nu mai are absolut nici o legătură cu scorul propriu. Însă, aceste cazuri se vor întâmpla de obicei în colegiile care au avut participare la vot scăzută şi opţiuni disipate. Nimeni nu va fi împiedicat partidele să propună acolo figuri puternice, care să coaguleze majorităţi.
- Dacă un partid nu trece pragul electoral, nu intră nici măcar candidaţii cu peste jumătate din voturi în colegiul lor. Asta este o greşeală şi se poate rezolva fără mari complicaţii, iar pragul ar trebui păstrat doar pentru a se decide cine merge la redistribuire. Alte greşeli - interzicerea votului în altă localitate, variaţiile mari între colegii etc. Toate, perfect rezolvabile.

Mituri, exagerări, şopârle şi lamentaţii.
-”~sta nu-i uninominal adevărat”! Cum să nu? E doar un nume pe “listă”. Că nu-i majoritar cum se întâmplă în cele mai multe locuri - e adevărat. Însă asimilarea cu sistemul pe liste nu este validă, pentru că nu problema de proporţionalitate versus majoritate a fost contestată la vechiul sistem, ci materialul uman rezultat.
- “Distribuirea naţională se poate negocia între partide”! Fals. Procesul nu poate da decât un singur rezultat, din oricâte încercări independente, odată ce numărătoarea s-a terminat.
- “Se fac manipulări la desenarea colegiilor”! Chiar dacă s-ar face, ar fi degeaba până la urmă, la redistribuire. Acest risc este caracteristic doar votului majoritar.
- “Se fac blaturi”! Puţin probabil. Fiecare partid îşi trimite “favoriţii” unde se bazează pe cele mai multe voturi. Iar dacă unul se bazează pe mai multe, în general competitorii se vor baza pe mai puţine, pentru că rămâne mai puţin tort de împărţit. Aşa că îşi vor trimite figurile importante în propriile fiefuri. Asumându-şi riscurile expuse la capitolul avantaje.
- “Se formează mai greu majorităţi”! Aici e mult mai discutabil, dar părerea mea este că rolul Parlamentului este tocmai să coaguleze majorităţi greu, nu uşor, inclusiv pentru ca deciziile să fie în final mai responsabile.

Iar despre lamentaţiile cum că e "cel mai prost sistem posibil" şi că “metoda de alocare îi nedreptăţeşte pe candidaţi”... De când e locul în Parlament un drept al candidaţilor? Eu, alegător, credeam că e un drept al meu. Vrei mandat garantat, marş de ia 50%!

Eu vad o posibilitate de imbunatatire a sistemului actual de vot de la noi prin diversificarea posibilitatilor de vot. Studentii sau cei plecati cu treburi din tara nu au putut vota decat in localitatea de domiciliu. Nu mi se pare corect. Ar fi putut vota, de exemplu, anticipat. Cu o luna inainte ar fi putut vota si inchide votul intr-un plic sigilat in fata unui notar sau ceva asemanator, depune plicul la biroul de circumscriptie, plic care sa fie deschis in ziua votului. La fel si pentru romanii din strainatate, s-ar fi putut vota prin corespondenta sau anticipat (in modul descris de mai sus) la unul din consulatele noastre. Asta ca sa nu mai vorbim de votul prin internet.

Alta modalitate ar fi si desenarea neutra a colegiilor electorale, nu dupa bazinele electorale si mentinerea lor cateva legislaturi la rand. Pentru aceste alegeri, PNL si PSD au trasat colegiile pentru a fi avantajati ei(de exemplu au trasat un colegiu care continea cat mai multe primarii PSD sau PNL, banuindu-se ca acolo partidul respectiv are mai multe influenta, sau au divizat zonele de influenta ale PD-L).

Alta modalitate, generala de asta data, ar fi impiedicarea guvernului de a face "rectificari bugetare"(a da bani pomana primariilor de aceeasi culoare politica cu el), cu doua-trei luni inainte de alegeri.


De ce nu sunt pentru votul 100% nominal? Simplu! Priviti la situatia PNL. Foarte putine mandate obtinute din prima(50%+1), cele mai putine cred, cu toate ca la nivel national exista 15-18 procente de adepti ai liberalismului. PNL nu are fiefuri electorale cum au PDL sau PSD tocmai pentru ca NU exista un judet sau o regiune anume populata cu medici, avocati, mici intreprinzatori sau mai stiu eu ce liber profesionisti sustinatori traditionali ai partidelor liberale. Ei sunt insa diseminati in corpul electoral pe intreg cuprinsul tarii. Vocea acestor oameni care alcatuiesc acuma nucleele injurul carora se va constitui acea mult-dorita si asteptata clasa mijlocie s-ar pierde in conditiile unui vot pur nominal, pentru ca nu exista un nucleu asa-zis dur liberal nicaieri intr-o regiune din Romania. Si ar fi mare pacat sa se intample asta.

Noi cu cine votam??

Iata mai jos capitolul din legea electorala care spune cum se impart locurile in Camera sau Senat in urma alegerilor asa-zise uninominale. Cine intelege modul de repartitie a mandatelor poate parasi cu incredere Romania - sigur nu va muri de foame oriunde ar pleca. :)

Un lucru este sigur: nu este vorba despre alegeri uninominale, ci de o struto-camila menita sa asigure perpetuarea oligarhiei parlamentare actuale. In conditiile legii, un candidat cu 100 de voturi pot ajunge in parlament in detrimentul altuia cu 20000 de voturi, candidand in aceeasi circumscriptie, doar pentru ca partidul primului are o sustinere generala mai mare. Numai si numai daca un candidat obtine 50%+1 vot poate fi sigur de colegiul sau iar alegatorii ca l-au trimis in parlament pe exact candidatul pe care si l-au dorit. Altfel, tot listacii vin la miere. Caci cred ca pana si cinicul Stalin, care spunea ca nu conteaza cine voteaza, ci cine numara voturile, ar fi invidios pe aceasta lege electorala care ii pune butada in practica mult mai bine decat el insusi ar fi putut sa o faca. In varianta actuala, legea pune mai mult accent pe algoritm si pe aritmetica decat pe vointa electoratului dintr-un anumit colegiu. Pentru ca, iata, un candidat independent, votat cu adevarat uninominal, nu are alta sansa de a ajunge in Parlament decat de a luat 50%+1 din voturile exprimate, pe cand unul de partid poate ajunge deputat sau senator si cu 5% din voturile din colegiul in care a candidat. Asa intelege legea actuala si inteleg cei care au facut-o sa respecte vointa electoratului din colegiile asa-zis uninominale.

Visurile unora dintre noi cum ca vor scapa de arhicunoscutii baroni locali sau centrali sunt simple himere. Si asta pentru simplul motiv ca exact acesti baroni au facut legea electorala. Insa nu numai asta este cauza anomaliei. Ne-am amagi daca am crede astfel. Capitolul XI, citat mai jos, este si rodul dezinteresului de care dam dovada cu totii atunci cand probleme precum sistemul de vot sau modificarea Constitutiei sunt puse in discutie publica sau supuse referendumului. Blazarea si resemnarea civica de care romanii dau dovada cred ca reprezinta raiul politicienilor corupti si afaceristilor dubiosi, fiind si un motiv pentru care politicienii din lumea larga ii invidiaza pe ai nostri. Aceasta lege struto-camila ne reprezinta: noi, alegatorii autisti politic, suntem strutii care bagam capul in nisip facandu-ne ca nu vedem pericolul, iar EI, profitorii dezinteresului nostru, sunt camilele mari sugatoare de bani publici.

Extrasul urmator din Legea electorala ar fi un bun motiv pentru oricine de a nu se prezenta la vot, caci intreg procesul electoral nu se dovedeste a fi decat o imensa manipulare, o legitimare de facto a status quo-ului, un nou inceput si un nou avant intru abuzuri pentru aceiasi nesimtiti din acelasi Parlament corupt si fara credibilitate. Transparenta ca o fereastra pe care se scurg de 20 de ani aceleasi zoaie, legea parca ii indeamna pe cei care o inteleg sa nu se prezinte la vot. Or, tocmai acesta este pericolul cel mare: vor vota cei care nu inteleg nici acum, cum nu au inteles nici pana acum, ce implica votul lor. De aceea ma voi prezenta, totusi, la vot. Insa prima mea cerinta de cei pe care ii voi vota va fi exact schimbarea acestei pseudoreglementari electorale, fiindca eu a doua oara nu ma voi mai prezenta la vot cu aceasta lege care sa imi dijmuiasca, nesocoteasca sau distorsioneze vointa.

CAPITOLUL XI
Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 47. – (1) Dupa primirea dosarelor prevazute la art. 45,respectiv a proceselor-verbale si dosarelor prevazute la art. 46, biroulelectoral de circumscriptie încheie, separat pentru Camera Deputatilorsi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru candidatii fiecarui partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinând minoritatilor nationale si pentru fiecare candidat independent, în toate colegiile uninominale de pe raza teritoriala a circumscriptiei electorale, pe care îl înainteaza în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2) Dupa primirea proceselor-verbale încheiate de catre birourile electorale ale circumscriptiilor electorale, potrivit alin.(1), Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara sau de colegii uninominale în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat dupa cum urmeaza:

a) pentru Camera Deputatilor, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale;

b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale;

c) pentru Camera Deputatilor si Senat prin îndeplinirea cumulativa a conditiei obtinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si a 3 colegii uninominale pentru Senat în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice sau electorale si organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale se situeaza pe primul loc, în ordinea numarului de voturi valabil exprimate, chiar daca acestea nu au îndeplinit conditiile prevazute la lit. a) sau b);

d) în cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% prevazut la lit. a) si la lit. b) se adauga, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara si, pentru fiecare membru al aliantei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, fara a se putea depasi 10% din aceste voturi.

(3) Pentru organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care nu au îndeplinit conditiile prevazute la alin. (2) si care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputatilor se stabileste un coeficient electoral la nivel national reprezentând numarul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizatii ale cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care pot avea reprezentanti în Camera Deputatilor.

(4) Coeficientul electoral la nivel national se stabileste prin împartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national pentru alegerea Camerei Deputatilor la numarul de colegii uninominale constituite la nivel national pentru alegerea Camerei Deputatilor. Are dreptul la reprezentare organizatia cetatenilor apartinând minoritatii nationale care a obtinut cel putin 10% din coeficientul electoral. Se declara ales acel reprezentant al organizatiei cetatenilor apartinând minoritatii nationale care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

(5) Rezultatul operatiunilor prevazute la alin.(2)-(4) se transmite de catre Biroul Electoral Central, pe baza de proces-verbal, fiecaruia dintre birourile electorale de circumscriptie.

Art. 48. – (1) Dupa primirea de la Biroul Electoral Central a constatarii cu privire la partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care întrunesc si care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscriptie procedeaza la prima etapa de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscriptie electorala.

(2) La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sa asiste candidatii si persoanele acreditate.

(3) Biroul electoral de circumscriptie stabileste, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, coeficientul electoral al circumscriptiei electorale, prin împartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toti competitorii electorali care întrunesc conditia prevazuta la art.47 alin.(2) si pentru candidatii independenti care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat la numarul de deputati, respectiv de senatori, ce urmeaza sa fie alesi în acea circumscriptie electorala.

(4) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numarul total de voturi valabil exprimate obtinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidatilor sai din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei electorale la coeficientul electoral, retinându-se partea întreaga, nerotunjita, a câtului. Rezultatul obtinut reprezinta numarul de mandate repartizate de catre biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei electorale în prima etapa de repartizare a mandatelor. Candidatilor independenti li se atribuie câte un mandat decatre biroul electoral de circumscriptie daca au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(5) Voturile ramase, adica cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de competitorii electorali ce întrunes cconditia prevazuta la art. 47 alin. (2), precum si mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscriptie se comunica de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapa, la nivel national.

(6) Biroul Electoral Central însumeaza, pe întreaga tara, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, voturile neutilizate si pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care întruneste conditia prevazuta la art.47 alin.(2); numarul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, alianta politica si alianta electorala se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., facându-se atâtea operatii de împartire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscriptiilor electorale; câturile rezultate din împartire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifica în ordine descrescatoare, pâna la concurenta numarului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe tara, pentru deputati si, separat, pentru senatori; fiecarui competitor electoral care a întrunit conditia prevazuta la art. 47 alin. (2) i se repartizeaza atâtea mandate de deputati sau, dupa caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe tara se cuprinde în numarul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva, rezultat din însumarea pe tara a voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale.

(7) Desfasurarea mandatelor repartizate pe circumscriptii electorale se face de Biroul Electoral Central, dupa cum urmeaza:

a) pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care întruneste conditia prevazuta la art.47 alin.(2), se împarte numarul voturilor neutilizate si al celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale, din fiecare circumscriptie electorala, la numarul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianta politica sau alianta electorala avut în vedere la repartizarea mandatelor pe tara. Rezultatul astfel obtinut pentru fiecare circumscriptie electorala se înmulteste cu numarul de mandate cuvenite partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale. Datele obtinute se ordoneaza descrescator la nivelul tarii si separat descrescator în cadrul fiecarei circumscriptii electorale. Pentru fiecare circumscriptie electorala se iau în calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în limita mandatelor ce au ramas de repartizat în circumscriptia electorala respectiva. Ultimul numar din aceasta operatiune reprezinta repartitorul acelei circumscriptii electorale. În continuare, se procedeaza la repartizarea mandatelor pe circumscriptii electorale în ordinea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum si a circumscriptiilor electorale din lista ordonata pe tara, astfel: primul numar din lista ordonata pe tara se împarte la repartitorul circumscriptiei electorale de la care provine, rezultând numarul de mandate ce-i revin în circumscriptia electorala respectiva. În continuare, se procedeaza identic cu numerele urmatoare din lista ordonata pe tara. În situatia în care s-a epuizat numarul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliante politice sau unei aliante electorale ori dintr-o circumscriptie electorala, operatiunea se continua fara acestea. Daca numarul din lista ordonata pe tara este mai mic decât repartitorul de circumscriptie electorala, se acorda un mandat;

b) în cazul în care nu este posibila acordarea mandatelor în ordinea ce rezulta din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscriptia electorala în care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala are cel mai mare numar de candidati, iar daca si astfel au ramas mandate nerepartizate pe circumscriptii electorale, circumscriptia electorala în care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie;

c) daca dupa aplicarea prevederilor lit. a) si b) au mai ramas mandate nedesfasurate pe circumscriptii electorale, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale carora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorti, în termen de 24 de ore de la încheierea operatiunilor anterioare.

(8) Alocarea pe colegii uninominale si atribuirea de mandate candidatilor se face de catre biroul electoral de circumscriptie, avându-se în vedere numai competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevazut la art. 47 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputatilor si pentru Senat.

(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.

(10) Atribuirea mandatelor de deputat si de senator se face în doua etape, la nivelul colegiilor uninominale si la nivelul fiecarei circumscriptii electorale.

(11) În prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art.47 alin.(2) si care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(12) În cea de a doua etapa, de alocare pe colegii si atribuire de
mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscriptie va întocmi, separat pentru Camera Deputatilor si Senat, o lista ordonata cu toti candidatii carora nu li s-au atribuit mandate în prima etapa, dispusi în ordinea descrescatoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obtinute în colegiile uninominale în care au candidat si coeficientul electoral al circumscriptiei electorale respective, calculate pâna la a opta zecimala inclusiv.

(13) Daca pentru un competitor electoral numarul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin.(11) este mai mare sau egal cu numarul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv în acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin.(3)–(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat în etapa a doua prevazuta la alin. (12), acesta retinând mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).

(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numarul de mandate repartizat în acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin. (3) – (7), se scade numarul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin.(11), rezultatul reprezentând numarul de mandate de atribuit fiecarui competitor electoral la nivelul circumscriptiei electorale în cea de a doua etapa de atribuire si alocare de mandate. Numarul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se aloca pentru candidatii acestora în ordine descrescatoare în functie de clasarea în lista prevazuta la alin.(12). În cazul în care urmatorul candidat caruia urmeaza sa i se atribui un manndat din lista ordonata prevazuta la alin.(12) apartine unui competitor electoral care a epuizat numarul de mandate la care are dreptul în acea circumscriptie electorala sau daca în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmatorul candidat din lista ordonata, pâna la atribuirea tuturor mandatelor.

(15) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele doua etape potrivit prevederilor alin.(11)–(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin.(2), nu li s-a atribuit numarul de mandate la care au dreptul în acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin.(3)–(7), acestora li se vor atribui atâtea mandate pâna la concurenta cu acest numar. Mandatele se aloca suplimentar candidatilor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasati în lista ordonata prevazuta la alin.(12) carora nu li s-a alocat mandat, în colegiul uninominal în care au candidat, prin cresterea corespunzatoare a numarului de mandate din circumscriptia electorala respectiva si prin exceptie de la prevederile alin. (9).

(16) În caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor prezentului titlu. Alegerile se organizeaza doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.

(17) Alegerile partiale se desfasoara într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câstigator.

Patriotismul in vreme de criza economica

• Cumpăraţi Made in Romania tot ce se poate, de la orez pâna la chestii de uz casnic.

• Producătorii noştri au dificultăţi să exporte acum.

• Cu cât mai mulţi vor cumpăra produse romaneşti, măcar până trece criza, cu atât mai mult vor avea de lucru românii din puţinele fabrici care mai produc ceva în România şi vom trece mai uşor peste criză.

• Cumpărând un produs românesc se plătesc impozite, salarii, chirii, dobânzi.

• Nu poţi să le cumperi pe toate din afară, dar atunci când poţi alege...

• Ajutând Romania, ne ajutăm pe noi înşine

UE ia masuri anticriza

Uraaaa!, Comisia Europeana ne da dezlegare la castraveti curbati si morcovi nodurosi.
Comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Mariann Fischer Boel:
______________________________
Normele care reglementeaza dimensiunile si formele fructelor si legumelor vor fi date uitarii
.....
Acesta este inceputul unei noi ere pentru castravetii curbati si morcovii nodurosi....
______________________________

Asa este. Sa lasam gospodinele sa decida daca au sau nu nevoie de morcovi nodurosi sau de castraveti curbati. Moarte castravetilor corect[ilinii] politici! In vremuri de criza, precum acestea pe care le traieste mareata noastra Uniune, cand toata lumea are morcovul in fund ca nu i se vad nici frunzele, inteleptii nostri comisari nu ezita sa ia masurile exceptionale care se impun, iar morcovul noduros poate fi o solutie, poate oferi un zambet, un fior (poate singurul) poporului obidit, afaceristului scapatat sau proaspatului somer.

In schimb, noi reglementari au fost impuse limbii de lemn. Ea trebuie sa fie confectionata din lemn aromat de esenta moale, de duritate mai mica decat dantura, sa fie bine lacuita pentru a aluneca usor in urechile prostimii si fundurile sefilor, iar rumegusul sa fie colectat in europubele ecologice si reciclat. Din el vor fi confectionate mici limbute de lemn care, datorita grijii maretei Comisii si luminatilor sai comisari pentru viitorul de aur al tinerei generatii, vor fi distribuite gratuit in scolile Uniunii.

Cred ca Ceausescu, Stalin sau Ion Iliescu ar fi invidiosi pe limba de lemn a comisarilor europeni.

Cine nu are moldoveni, sa-si cumpere

S-a dezlegat marele mister al "atacului" asupra lui Mircea Geoana: autocarul s-a lovit de niste sarme atarnand de pasarela de la Balotesti.

Asa-i trebuie lui Mircea Geoana si PSD daca i-au marginalizat pe membrii PSD adusi de fuziunea cu Partidul Moldovenilor lui Simirad. Le-ar fi fost suficient unul singur pe/in acel autocar care sa strige din toti bojocii "Sârmăăă!" si incidenul(cu tot penibilul aferent de care s-a umplut PSD) ar fi fost evitat.

Micul pesedist

Un barbat din comuna buzoiana Amaru a murit. Ei si?, ce legatura are asta cu politica, veti spune. Ei bine, el a murit inecat cu mici la o intrunire electorala a PSD. Fiind mai batran(75 de ani), saracu nu a apucat sa dovedeasca si coada la bere si a murit pana sa vina salvarea.

A scapat saracul om de capitalism, de legionari, de nemti, de rusi, de razboi, de foamete, de colectivizare, de securisti, de comunisti, de revolutie, de tranzitie, de pensie, de inundatii si a sucombat inecat cu un mic pesedist. Iata cum, alaturi de micul Titulescu, PSD da politicii romanesti si micul pesedist - unul mai periculos decat celalalt.

Pentru a evita alte posibile incidente asemanatoare, conducerea centrala a PSD a hotarat sa nu mai invite la astfel de mitinguri decat simpatizanti care stiu sa inoate(sa nu se mai inece nimeni) si, ca masura suplimentara de siguranta, sa angajeze o echipa de salvamari profesionisti cu experienta in programul "blue flag" care sa supravegheze adunarea. Pentru eventualitatea in care nenorocirea s-ar abate asupra unei persoane din conducerea superioara a partidului s-a incercat contactatarea unei echipe de manechine pentru a oferi respiratie gura la gura. Negasind manechine cu un ficat atat de insensibil la gura unui politician, s-a apelat la cateva participante la show-uri de tip "Fear Factor".

In urma incidentului cu "atacul armat" asupra lui Mircea Geoana si a autocarului de campanie a acestuia, rudele batranului au intrat automat pe lista politiei cu posibilii suspecti(mobilul fiind razbunarea), si au fost invitate la postul de politie comunal sa-si prezinte alibiurile. Cei mai multi au declarat ca au avut alibiuri, insa le-au luat comunistii la colectivizare, unul singur declarand ca mai avea putin alibi pe fundul unei sticle, insa crede ca l-a baut intr-o seara cu vecinul, ca li s-a terminat vinul. Oamenii au fost lasati in pace atunci cand expertii FBI, la care a apelat Mircea Geoana, au constatat ca urmele de alice erau pe interiorul parbrizului, nu pe exteriorul sau, lucru care mie mi se pare mult mai logic, avand in vedere ca dusmanilor PSD Mircea Geoana le este mult mai util in viata si la presedintia partidului decat mort.

De ce erau Loganurile scumpe ....

De ce erau Loganurile scumpe? Pai, pentru ca erau pentru handicapati!
(fotografia este luata de pe cotidianul.ro)

Alegeri prezidentiale in SUA

SUA isi vor alege maine presedintele.
Vor avea de ales dintre un candidat pe jumatate alb, dar viu, si un altul alb, dar pe jumatate viu.

Victoria bunului simt[al nostru] contra demagogiei[lor]

Music for my ears: presedintele Basescu la conferinta de presa de astazi:

Fac un apel la centralele sindicale pe care sunt gata să-l dublez cu discuţii, care să le garanteze sindicatelor că următorul guvern va fi disponibil să discute pe tema reformelor contra bani
...
Reforme contra bani. Fără reforme, fără acorduri de acceptare a reformei, fie că este vorba de sănătate sau de administraţie publică, nu poate fi vorba de creşteri de salarii. Reformă contra bani este, dacă vreţi, tandemul care poate duce la creşteri salariale

Ce repede invata omul calea cea buna, atunci cand scade in sondaje si cand a epuizat toate celelalte cai [gresite] . Dar nu-i rau nici asta. Rau este, cum spuneam, sa perseverezi in prostie.
Tema aceasta, a cresterii fara numar a salariilor bugetarilor, din care Traian Basescu si PDL sperau sa castige voturi, s-a dovedit o gloaba perdanta, necum un pur-sange castigator. Ea, tema, a avut darul sa scoata din amorteala si sa orienteze electoral intr-un mod nedorit de presedinte(cunosc personal cateva cazuri) oameni amorfi din punct de vedere politic, oameni care si-au vazut buzunarele amenintate de un sector dezvoltat faraonic(cel bugetar) unde salariul mediu este cat, daca nu cumva mai mare decat, salariul mediu pe economia privata, cea care le plateste de fapt salariile. Este o anomalie care trebuie corectata printr-o reforma moderna a sectorului bugetar(invatamant, administratie, sanatate) in cadrul caruia sunt propriile anomalii salariale.

Si tare mi-e teama ca este greu sa-i reorientezi sau macar sa-i adormi la loc pe acesti oameni proaspat scosi din amorteala si sictirul politic care i-a cuprins in ultimii zeci de ani, iar presedintele si PDL au cazut in propria lor capcana(deh, cine n-are Finkelstein, sa-si cumpere macar un Silberstein ). Apropos de acesti consilieri de-ai premierului, cred ca Traian Basescu plateste acuma si pentru ca nu are consilieri buni; si nu are pentru ca nu prea este in stare sa-i asculte, sa-i consulte, sa-i respecte, etc.

Totusi, bine ar fi ca si ordinea lucrurilor sa fie cea enuntata de presedinte: 1.reforma pentru 2.salarii. Banii inainte se dau doar la .... parlamentari

Clonele demagogului

www.hotnews.ro citeaza de pe blogul premierului ungar Ferenc Gyurcsany. Citatul parca este un mesaj transmis presedintelui Basescu, PDL, PSD si PRM; de aceea il reproduc aici:

Stiu foarte bine ca functionarii ar merita o crestere a salariilor de 30 sau 50%. Este adevarat ca invatatorii, politistii, infirmierele castiga putin. Dar (...) nu putem plati mai mult decat colectam din impozite si este total interzis, mai ales in circumstantele actuale, sa finantam din credite cresterea salariilor", subliniaza Ferenc Gyurcsany, intr-un articol intitulat "Fiecare va fi atins de criza", publicat miercuri pe blogul lui.

Este ceva de invatat de aici, daca nu am fi orbiti de ura fata de Tariceanu si preocupati de supravietuirea politica. Daca nu am fi demagogi si in campanie electorala pe deasupra.

Insa si pentru sindicate ar fi ceva invataminte de tras din experienta Ungariei, cu conditia, beneinteles, ca liderii sindicali din invatamant sa nu candideze la alegeri pe listele/din partea PD-L.

Catalin Croitoru(lider sindical FEN), candidat PD-L in alegerile din Noiembrie, intr-un interviu pentru Cotidianul:

Rep: Şi de ce aţi ales PD-L?

C.C.: A fost o atracţie reciprocă, la fel ca într-un mariaj. Ne-am plăcut şi am decis să ne căsătorim. A avut cea mai bună ofertă dintre toate partidele cu care am negociat. M-au rugat să conduc departamentul de educaţie şi să mă ocup de strategii şi politici educaţionale şi în cadrul programului de guvernare.

Iar cine mă critice că bag sindicatul în politică, face o mare prostie. Duşmanii mei ar trebui să ştiu că eu am făcut sindicatul, nu el pe mine, în ’90, şi le pot da lecţii multora de sindicalism.
..........
Rep:Am citit statutul FEN şi văd că dumneavostră tăiaţi şi spînzuraţi. Dumneavoastră demiteţi şi numiţi oameni în funcţii de conducere?

C.C.: Eu am dreptul să-mi aleg echipa cu care să lucrez. Am mai fost acuzat că sînt un dictator, că sînt preşedinte pe viaţă. Dar eu le-am precizat că voi fi preşedinte şi după moarte, că tot fondatorul FEN sînt. Iar statutul este 90% tradus după statutul sindicatului profesorilor din Statele Unite, numai că l-am adaptat la realităţile din România.

În plus, am introdus şi dreptul de veto într-o anumită situaţie, pe care apoi cei din SUA au preluat-o de noi. Deci nu cred că pot fi acuzat că nu există democraţie în sindicat.

Mare om, mare caracter!

Demagogul Basescu

Traian Basescu a pierdut ocazia de a demonstra ca este altfel decat cei 322, decat clasa politica(reprezentata de Parlament) pe care el insusi a numit-o "zoaie pe feresterele Romaniei" sau cam asa ceva, nu? A demonstrat ca este mai demagog decat Tariceanu sau Geoana. Ca vrea si el sa aiba lista lui cu suflete moarte, cele ale profesorilor, la fel cum Tariceanu se mandreste a le avea pe cele ale pensionarilor.

OK, i-a copt-o lui Tariceanu, s-a razbunat pe zecile/sutele de milioane date de guvern primariilor PSD si PNL, insa nu asta era "visul" nostru, al celor care platim impozite la buget si care va trebui sa platim si mai mult pentru a acoperi aceasta crestere si altele care vor veni. Mai era un pic si scapam oricum de el, de Tariceanu. Si dealtfel, daca din banii astia se mai facea un pod sau se asfalta un drum, chiar daca este intr-o comuna al carei primar este pesedist, pe podul acela circula toata lumea, nu doar pesedistii. Ramane ceva dintr-o asemenea investitie, chiar daca se mai fura din banii alocati. Asa, hai sa dam tot bugetul pe salarii, ca din salarii nu poate fura Tariceanu si ai lui.

Sa ne uitam la ceea ce se intampla pe plan european:Renault isi inchide fabricile din Franta, chiar si pe cea de la Pitesti, din lipsa de comenzi. Mital isi inchide combinatele siderurgice. Oamenii care alimenteaza bugetul sunt de acord ca este o perioada grea si accepta sa plece acasa in somaj tehnic; vor fi, prin urmare, mai putine incasari la buget pentru ca industria sta, nu produce si nu vinde, iar noi acordam cresteri salariale de 50% ??? Cata cerneala trebuie sa fi baut cand erai elev pentru a nu intelege ca nici macar nu este momentul pentru asa ceva?

Si inca o problema, politica de asta data. Este si era foarte clar ca alte categorii de salariati vor iesi in strada daca aceasta lege va fi promulgata. Acest lucru, acum, in campania electorala este FOARTE toxic pentru bruma de democratie acumulata in Romania, iar apelul presedintelui la retinere din partea sindicatelor pe motiv de campanie electorala este de fapt o alta demagogie ordinara, este o invitatie mascata la demonstratii. O lovitura care pune Romania pe picior de egalitate cu Ucraina la stabilitate politica.

Traian Basescu, Marius Chicoş Rostogan-ul Romaniei

Cum era de asteptat, domnul presedinte a pus interesul electoral imediat al PD-L si cel de perspectiva al domniei sale mai presus de buget, de stabilitate economica, de posibilitatile noastre de plata, ale celor care alimentam bugetul.

Amintind de Marius Chicos Rostogan, intr-o retorica populista si demagogica gen sa nu mai fure guvernul pentru a plati profesorii(poate isi vinde si dansul casa dinn Mihaileanu pentru a finanta aceasta crestere) dansul a dat lectii in dreapta si in stanga, a cautat sa justifice ceaa ce nu se poate justifica, anume acordarea de bani(si nu putini) fara nici un criteriu de performanta, la pausal. Numai si numai pentru voturi.

Daca veti cauta pe net, veti gasi avocati sinceri(profesori sau nu) de-ai acestei mariri, invocand munca "profesorilor seriosi" si descriind-o in termeni bucolici, rupta parca din abecedar. Insa nimeni nu ne spune cum sa-i gasim, sa-i identificam, sa-i alegem pe acesti profesori cu a caror crestere de leafa si eu sunt intru totul de acord. Adica nimeni nu ne furnizeaza criteriile dupa care despartim graul de neghina, dupa care sa stimulam pe cei care merita. Iar domnul presedinte nu este preocupat de acest lucru pentru simplul motiv ca si un profesor competent si unul incompetent au, fiecare dintre ei, doar un singur vot. Mai mult chiar, cei incompetenti(bucurosi fara indoiala de marirea la pausal) sunt mult mai numerosi decat cei competenti.

Elvetia merita inclusa pe lista neagra a paradisurilor fiscale

Scriam in chiar prima mea postare pe acest blog ca una dintre sursele raului din tarile subdezvoltate sta chiar in permisivitatea bancara deliberata a occidentului(a marilor companii), materializata in asa-zisele paradisuri fiscale, menita exact a furniza bani negri pentru spagi si/sau schimbari de guverne in lumea a treia. Problema scoate din nou capul, in contextul actualei crize a pietelor financiare. Daca pana si ministru german de finante a declarat ca "Nu pun in discutie suveranitatea Elvetiei sau a Liechtensteinului. [Insa] Suveranitatea Republicii Federale Germania este pusa in discutie de conditiile oferite de anumite tari", inseamna ca insasi Germania se simte vulnerabila in fata banilor negri drenati prin paradisurile fiscale. Ce sa mai vorbim de Romania, Congo sau Bulgaria?

Ce-i drept, Romania este o tara ca si Croatia, de exemplu. Tara care, chiar si fara a fi membra UE si trecand printr-un razboi greu, este mai "pentru oameni" decat tara noastra. Diferenta este facuta si de politicienii care conduc cele doua tari, insa, oricat de greu ne vine sa recunoastem acest lucru, si de oamenii care o locuiesc, de electoratul care alege si din randul caruia se aleg acei politicieni.

Citat de pe www.hotnews.ro:

Ministrul german al Finantelor, Peer Steinbruck, a declarat marti, la Paris, ca Elvetia merita sa fie inclusa pe "lista neagra" a paradisurilor fiscale, reprosand confederatiei ca nu este suficient de cooperanta in materie de reglementari fiscale, relateaza AFP.

"Elvetia ar trebui sa fie inclusa pe lista neagra, si nu pe lista verde" a statelor cu bune practici in materie de cooperare fiscala, a precizat Steinbruck, in cadrul unei conferinte de presa.

"Nu pun in discutie suveranitatea Elvetiei sau a Liechtensteinului. Suveranitatea Republicii Federale Germania este pusa in discutie de conditiile oferite de anumite tari", a subliniat oficialul german.

"Secretul bancar si-a dovedit limitele. Elvetia a facut progrese (...) dar trebuie sa mergem mult mai departe pe aceasta cale", a declarat si ministrul francez al Bugetului, Eric Woerth.

Declaratia celor doi ministri vine in contextul in care Parisul gazduieste o reuniune internationala consacrata luptei impotriva paradisurilor fiscale, reuniune la care Elvetia si Luxemburg au renuntat, in ultima instanta, sa mai participe.

Cele 17 state participante au cerut Organizatiei Europene pentru Cooperare si Dezvoltare sa revizuiasca, pana la mijlocului anului 2009, "lista neagra" a paradisurilor fiscale necooperante.

O noua conferinta pe marginea acestui subiect va avea loc la Berlin, in luna mai sau iunie 2009.

Joaca de-a marirea

Si se mai spune ca nu este molipsitoare. Este! :) Astfel, La fabrica de la Jucu, Sindicatului Liber Nokia Romania solicita majorarea salariilor cu 50%, cum si profesorii au obtinut, si, culmea!, la numai cateva luni de la deschiderea fabricii, acordarea unui spor de fidelitate. :)

Presedintele Sindicatului este Cristian Copil. La asa profesori, asa copil. :)

Mineriada profesorilor

Ei bine, examenele trucate, vicierea pana la denaturare a scarii de valori din invatamantul nostru, spaga mascata de meditatii si altele trebuiau rasplatite, nu? Si, abracadabdra, iata o crestere cu 50% a salariilor profesorilor, crestere ea insasi in masura sa arunce Romania intr-un haos financiar generalizat, ca sa nu mai vorbim de valul de revendicari similare pe care-l va declansa. Fara nici o legatura cu cresterea economica a Romaniei, cu posibilitatile de plata ale noastre, ale celor care nu traim din banii de la buget si care-l alimentam, fara nici o legatura cu vreun criteriu de performanta, cu vreun rod al muncii profesorilor(ca de pilda inexistenta vreunei universitati romanesti in primele 500 din lume), fara nici o legatura decat cu faptul ca profesorii sunt multi(cei mai numerosi bugetari), deci, carvasazica sunt alegatori.

Pai, alegatori sunt si vamesii(si ce greu traiesc saracii de ei), si politistii, si procurorii, si jandarmii si birocratii din primarii si consiliile judetene, si cei din ministere, ce mai, toti suntem alegatori. Este normal, deci, in logica parlamentarilor(in masura in care putem vorbi de logica la acesti parveniti) sa ceara toata lumea, si nu doar mariri de salarii, ci orice. Toti sa ceara orice. Din ce in ce mai mult orice!

Dobitocenia unor lideri de sindicat si inconstienta dementa a Parlamentului au indreptat iarasi toate privirile rationale ale tarii spre presedintele Basescu.

La fel cum(si poate dupa acelasi scenariu si avand aceiasi regizori) in 2000 toata Romania il iubea pe Ion Iliescu si, in frunte cu Ana Blandiana, tot poporul vegetal am mers la vot sa-l votam pe acesta in "confruntarea" cu Vadim-Tudor, si acuma, toti romanii cu un pic de creier stau cu sufletul la gura asteptand ca presedintele Basescu sa salveze bugetul si sa nu promulge legea stramba cu cresterea salariilor profesorilor cu 50%.

Daca o va face, totusi, va fi mai ticalos, mai demagog si mai iresponsabil decat fiecare parlamentar care a votat-o si decat toti la un loc, va fi dovada clara ca nu este nici o diferenta in fapte intre el si cei 322.

Daca nu o va promulga, inseamna ca-si va fi facut datoria fata de tara. Nu ii promit votul meu in 2009, insa cred ca multe dintre pacatele sale se vor fi spalat in momentul retrimiterii catre Parlament a legii si ii promit sa le povestesc nepotilor mei despre acest gest al sau ca despre al unui barbat de stat, care conduce tara cu privirea indreptata spre viitor, nu spre el, rude, clan sau partid.