vineri, 27 noiembrie 2009

Deci, mi-au spart masina!

Deci, mi-au spart masina! Au vrut sa-mi fure detectorul de radar. Chiar l-au avut in mana, au tras de el si au abandonat atunci cand bietul aparat, de frica, cu ultimile lui puteri, s-a prins cu cablul de alimentare de frana de mana. Desigur ca puteau foarte usor sa scoata celalalt capat al cablului din aparat si sa plece cu prada, insa, asa cum salamul nu mai e ce-a fost odata, nici hotii nu mai sunt ce au fost. In afara de tupeu (evenimentul s-a petrecut in zona centrala a unui mare oras) nu mai au nimic din acea inventivitate vecina cu umorul, care te poate face sa zambesti, chiar daca esti pagubit.

In zilele noastre, am aflat cateva minute mai tarziu, de partea cu zambetele se ocupa politia. Un prim echipaj de politie a sosit in vreo 20 de minute. Am asteptat cam 10-15 minute sa vina cineva, alt specialist, sa investigheze locul faptei. Cum persoana nu venea, am urmat masina politiei la sediul sectiei din apropiere. Acolo am fost abandonati in frig spunandu-ni-se sa asteptam agentul investigator care trebuie sa vina de acasa. Dupa alte 15 minute apare agentul. Studiaza atent masina(se facuse aproape noapte), ferindu-se sa lase amprente; imi spune si mie sa verific bine, fara sa las amprente, apoi decreteaza:
"Scurt pe doi, domnu'! Aveti doua posibilitati: una la mana, faceti plangere, mergeti pana in panzele albe si doriti sa prindem hotii, sa-i dam pe mana legii(eu credeam ca asta se subintelege si ca nu eu, sau nu doar eu, vreau asa, ci chiar si politia doreste sa prinda hotii) sau o lasati mai moale, aveti CASCO?, da, e bine, o rezolvam cu CASCO, va puneti geamul, ca asta vreti, nu?, si toata lumea este multumita. Nu va uitati asa lung, nu va pacalesc, aveti incredere, nu sunteti dumneavoastra primul si nici ultimul spart. O sa-l prindem, nu va faceti griji. La cat a fost de prost, in doua-trei spargeri il dibuiesc ei, trecatorii, sau, daca are ghinioin, chiar soferul spart si atunci nu as vrea sa fiu in pielea lui. Ma rog, ca se face tarziu, haideti in sediu, dati niste declaratii, pana atunci poate vine si criminalistul."
Noapte, paianjeni, cucuvele, jumatate din sediu nu avea geamuri, era nefolosit dealtfel, o singura fereastra luminata la parter. Imi iau totusi inima in dinti si, mai mult de frig decat de increderea inspirata de sediul politiei intru. Urcam la etaj, intr-un birou saracacios. De curiozitate mai holbez la niste calculatoare vechi de cand e lumea, cu monitoare CRT de 15 inch. "Nu le folosim ca-s virusate de vreo doi ani", imi explica investigatorul. "Luati loc! Asaaa! Aveti foaia asta, o indoim un pic in stanga, nu prea mult, cat sa intre la dosar. OK! Deci, care dintre dumneavoastra scrie mai marunt(mai eram cu cineva)? De ce va uitati asa? Nu avem A4 si nu ne permitem sa scriem doua-trei pagini pe declaratie, aha, deci tot dumneavoastra. Si mai bine! Luati pixul si scrieti, va dictez eu. Deci, subsemnatul.... gata? Bine! asta a fost pentru domnul comandant. Acuma mai luati o coala si mai scrieti una, pentru procuror. Hai, ca nu mai este mult, scrieti, scrieti... deci, subsemnatul.... asa, puneti data in stanga, semnati in drepta, gata! Nu, ce adeverinta, aaa, pentru CASCO, imediat, stati un pic. Asaaa.... acuma mai scrieti o declaratie. Cum pentru ce? O declaratie ca renuntati la alea doua sesizari pe care tocmai le-ati facut, pai, nu asa ne-a fost vorba? Ce, vreti sa intrati in procedura? Domnule, o putem face si asa, insa nu va dati seama in ce va bagati, va spun eu, traim in Romania. Aici hotul este protejat. Nu va puneti... lasati... faceti mai bine cum va invat eu, o sa fie bine! Ramanem in final noi si firma de asigurari, ne descurcam, asa-i in occident. Dumneavoastra va luati banii, geamul, ma rog, si firma de asigurari se descuraca cu politia, ca in occident, la noi nu-i asa, da' putem face... intelegeti... dati o declaratie ca renuntati la plangere, eu va dau adeverinta si plecati acasa. Va descurcati cu asigurarile, eu astept sa va puneti geamul si pac, datez declaratia dumneavoastra cum ca renuntati la plangere, o bag la dosar si gata, am inchis dosarul, altfel ... mai va chem pe aici, nu sunteti din zona, nu?, aaa, delegatie, e pe firma, pai vedeti... procedura prevede, acte, chestii, evaluari, imputerniciri de la firma, aveati dreptul sa o conduceti, foaie de parcurs, fisa postului, ehehehe, procedura e complexa. Si s-ar putea sa aveti chiar ghinion si sa prind hotul. Pai, nu, nu este bine, cel putin pentru dumneavoastra. Ca atunci mai intra in scena si procurorul si avocatul hotului. Si iar va cheama, declaratii, chestii... ca, vedeti, justitia v-a ajutat... si atunci va fi si randul dumneavoastra sa ajutati justitia ... Nu n-ati gresit cu nimic, insa procedura cere...ia veniti incoace(deschide un birou alaturat), intrati, intrati! Vedeti cate casetofoane am recuperat? Avem vreo doua cu pagubitii in celalalt capat de tara. Ei au vrut procedura, asa ca procurorii ii cheama aici sa le faca proceduri...proceduri, ca-n statiune, ha, ha, ha! Procedura spune ca daca politia ti-a recuperat obiectul furat si hotul a fost prins, trebuie sa vii, sa recunosti obiectul, sa mai scrii vreo declaratie, sa inchizi, ma intelegeti? Da' omului nu-i vine sa bata sute de kilometri pana aici pentru un casetofon, nu? Si atunci procurorul ii mai trimite cate o amenda...procedura, stiti, pai, nu? De ce nu ajuta justitia? Ce, numai justitia sa va ajute? Hai, ca asa e bine! Vedeti, ati inteles acuma ca va invat de bine. Scrieti dumneavoastra asa...subsemnatul...fiul lui si al... asa... declar ca renunt la plangerile formulate anterior intrucat situatia geamului s-a clarificat. Asa...lasati si numarul de telefon pe marginea lui A4, eu va sun si, daca v-a pus CASCO geamul, eu o datez, o bag la dosar si ... nu va fie frica, ii prindem noi pana la urma.... acuma baietii, colegii mei... suntem patru... sunt in fara plata de la guvern, dar cum vin, cum ii mai strangem cu usa pe borfasi. Nu, nu plecati...pai, nu a venit criminalistul, inca, si mai am si eu de scris niste formulare, ca maine dimineata cine stie... deci asa, pe ce strada, la numarul...asa...pe strada... ce spuneti, aaaa, pai am mai scris o data asta, da' tre' sa mai scriu o data ca trebuie in dublu exemplar... copiator? aaa, avem unu', da e stricat acuma, il reparam pe banii nostri, dar cum colegii sunt in fara plata, nu-mi convine sa pun banii doar eu, intelegeti? bine, mai e putin, asa... semnez eu, semnati si dumneavoastra ca ati primit un exemplar, cam asta a fost, sper sa nu ne mai vedem. Acuma sa coboram in curte... iesiti dumneavostra, vin si eu, sa inchid...".

Coboram. In curte, doar noi, masina si niste caini care aveau, se vedea cu ochiul liber, ceva de impartit cu noi. Dupa cateva minute bune coboara si agentul nostru: "Ce, nu a venit inca criminalistul? Offf, o clipa, sa intreb ....". Se indreapta spre unicul geam luminat din toata cladirea, bate in geam, discuta, se intoarce la noi: "Imi pare rau, dar a fost ceva grav, un eveniment nasol, nu poate veni acuma... poate la noapte, lasati masina aici la noapte si veniti maine dimineata sa o luati... nu-i face nimic, doar niste poze...stiu, ati renuntat la plangere, insa asta se va intampla abia peste cateva zile, cand o datam, acuma noi trebuie sa respectam procedura, macar cateva poze... nu, amprente nu este cazul, ca oricum veti renunta la procedura... la ce hotel stati...nu e departe... o luati pe aici, pe la gara si apoi la dreapta, in jumatate de ora sunteti acolo, puteti lua si un taxi... veniti maine dimineata."

vineri, 6 noiembrie 2009