Gigi Becali

Gigi Becali este un negutator. Vinde si cumpara, face profit la fel cum respira, in mod reflex, cu maduva spinarii si bulbul rahidian. Asta face de mic si numai asta stie sa faca. Nu are scoala, insa cei ca el nu au nevoie de scoala pentru ca ceea ce fac fac de generatii. Sunt asa-zisii virtuozi populari. Mai mult chiar, cei care vor sa teoretizeze negustoria, sa scrie carti si sa o predea la mari universitati, pe cei ca Becali trebuie sa-i studieze si sa-i analizeze.

Daca cineva crede ca Gigi Becali se amageste ca poate si vrea intr-adevar sa devina presedinte, ei bine, acel cineva se inseala. Gigi Becali lanseaza doar un semnal, o invitatie la negocieri celor care intr-adevar pot castiga alegerile prezidentiale. Ridica doar coada, cum se spune in popor. Ce vrea el sa vanda? Ce vrea el sa tranzactioneze? Ce da si ce primeste? Simplu! El se ingrijeste mai intai si intai sa aiba cateva procente sigure din electorat, apoi vinde aceste voturi celui pe care il intuieste ca va fi castigator in schimbul protectiei ulterioare impotriva codului penal, fiscal sau comercial si a slujitorilor acestora. Asa se explica de ce Gigi Becali a fost mai tot timpul in preajma puterii, fie ca ea s-a numit Viorel Hrebenciuc sau Traian Basescu. Fiind deja legat de Hrebenciuc cu sute de milioane de fire verzi pe care scrie "In God We Trust!"(asa explicandu-se si credinta lui in Dumnezeu ) ), el are nevoie de protectie din cealalta parte a baricadei. Si va face tot ce poate ca sa-l cultive pe presedintele Basescu care, la randul sau, va avea nevoie la alegerile urmatoare de cele cateva procente ale lui Becali. A vazut si el cum a castigat la mustata in 2004 si numai datorita "axei". In ziua de astazi, si daca te duci sa cumperi o paine la alimentara din colt, pana ajungi inapoi acasa ai incalcat cel putin doua-trei legi fiscale, daramite sa faci o avere de sute de milioane de euro. Asa ca prudenta lui Gigi Becali este explicabila, cum la fel de explicabile sunt si fasurile mai tuturor anchetelor care l-au avut in colimator. Daca insa Gigi Becali va gresi si va miza vreodata pe calul perdand, va plati cu varf si indesat momentul de neinspiratie.

Daca obtinerea unei felii semnificative din voturile electoratului este scopul sau, in slujba acestui scop sunt puse si celelate activitati publice ale sale.

Cu Steaua si performantele sale, Gigi Becali starneste interesul opiniei publice si atrage atentia asupra sa, dar asta, bineinteles, nu este suficient ca lumea sa il voteze. Si atunci, o parte din cei care privesc spre Becali sunt prinsi in plasa cu retorica sa nationalista, alta parte cu actele sale de "binefacere", alta parte cu ajutorul preotilor si prelatilor ortodocsi, carora Becali le baga sume imense in conturi, alta parte cu limbajul colorat si direct cu care se adreseaza telespectatorilor in fiecare seara de la diversele talcsouri la care pare ca are abonament. Asta, desigur, trebuie sa coste, dar, la urma-urmei, si presa trebuie sa traiasca si sa manance o pine alba. Si aici intra si acei care, chipurile, zilnic il injura si il critica pe Becali, ei facand parte din multimea de "haitasi" care sperie publicul, nu-l lasa sa fie indiferent, si il aduce in bataia propagandei continue a lui Becali.

Dintre toate aceste hobiuri ale lui Gigi Becali, acela cu religia si cu Dumnezeu mi se pare cel mai periculos pentru ca poate sa-i suceasca mintile si, odata cu ale lui, pe ale multora dintre sustinatorii sai. S-ar parea ca nici lui Moise sau lui Mahomed Dumnezeu nu le-a vorbit atat de mult ca lui Gigi Becali, si asta poate o fi pentru ca Gigi intelege mai greu decat cei doi. Pericolul este cu atat mai mare cu cat mai-marii bisericii ortodoxe profita de putinatatea lui ... hmm... gnoseologica si-i canta in struna si-l storc de "prescura", asa incat saracul Gigi nu este nici pe departe robul lui Dumnezeu, ci robul preotilor si a dorintei lor, dar si a lui, de marire, putere si bani.

Sa traiti bine!

Am fost foarte surprins de afirmatiile presedintelui Basescu cum ca celebra sa lozinca electorala "Sa traiti bine!" nu a fost decat un simplu salut si nimic altceva. Ca presa si electoratul s-au grabit sa-i dea sensuri apropiate de cel propriu, lucru care ar fi dus la un orizont de asteptare mult prea mare si, oricum, indepartat de ceea ce dansul voia sa ne spuna - un simplu salut.

Amestecul lucrurilor serioase cu derizoriul si bascalia ieftina, a lui cu Gigi Becali si Vadim cu rugaciunile catre Dumnezeu, a interesului national cu cel de partid sau de grup sunt lucruri specifice intregii clase politice, nu doar domnului Traian Basescu. El doar o face cel mai bine. Lui doar ii reuseste cel mai des.

M-am gandit ce ar implica pentru un popor sa traiasca bine si cred ca lucrurile esentiale ar fi:

• Sa-i fie asigurata ziua de maine. Sa existe acea bunastare generala care sa-i permita fiecarui membru responsabil al societatii, cel care are chef de munca si respect pentru legi, sa traiasca decent.

• O justitie dreapta si corecta, aplicabila tuturor, care sa asigure acea egalitate de sanse cu care democratiile se lauda. Se subintelege ca noi insine trebuie sa devenim mai corecti unii fata de altii si sa intelegem ca respectul fata de lege inseamna, de fapt, respectul fata de concetatenii nostri.

• Un invatamant performant care sa nu se laude doar cu celebrii nostri olimpici (in pregatirea carora sistemul nu are, practic, nici un merit), ci cu meseriasii pe care ii scoate, cu atitudinea fata de munca a absolventului roman de liceu sau de facultate, cu o structura moderna a meseriilor si specializarilor, in pas cu evolutia economica prezenta si viitoare, nationala dar si europeana.

• O religie vie si o cultura libera, una radacina iar cealalta coroana spiritualitatii nationale. Iar la umbra ei, cat mai mare, sa se regaseasca nu numai romanii, asa incat nimeni sa nu poata spune ca am facut umbra Pamantului degeaba.

• Daca nu fiecare in parte, macar toti la un loc, sa dispunem de un anume surplus de bunuri si/sau servicii care sa ne permita sa cumparam din afara tarii cele trebuincioase. Desigur ca invatamantul performant de care vorbeam mai sus, sau cultura, ne vor permite sa inglobam cat mai multa inteligenta si mai putina materie in ceea ce avem de oferit altora.

• O politica de aparare,securitate si de aliante inteligenta si inteleapta care sa apere si sa conserve valorile mai sus enuntate, care sa tina dusmanii departe, fara a-i ofensa inutil, si aliatii aproape, fara a ne umili pentru aceasta.

La acestea si la multe altele s-a angajat presedintele in campania electorala, cel putin in viziunea mea si a altora ca mine. Din pacate nu si in viziunea lui. El doar era in trecere si ne saluta. Pacat!