joi, 31 ianuarie 2008

CNSAS, neconstitutional

In urma deciziei Curtii Constititionale, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se va desfiinta.

Pe de alta parte, Parlamentul European cere Comisiei Europene sa investigheze abuzul de putere al supermarketurilor care profita de pozitia lor cvasimonopolista.


Sunt sigur ca, intr-un acces de oportunism dambovitean, Voiculescu&Co-322 vor trece imediat prin Parlament o lege care sa schimbe obiectul de activitate al CNSAS - Consiliul National de Studiere a Arhivelor Supermarketurilor (ca putere monopolista). Sa vedem atunci ce vor mai zice cei de la UE. :). Pana atunci, sa ne rugam la Dumnezeu ca Voiculescu si securistii lui sa nu conteste la Curtea Constitutionala si Constitutia insasi ca fiind neconstitutionala. Cum ei trag toate sforile, ar fi in stare sa obtina castig de cauza. :)

Atunci cand trebuie sa iei niste decizii intr-o materie atat de sensibila, este imposibil sa nu nemultumesti pe cineva. Colegiul CNSAS dadea, vrei-nu vrei, niste verdicte iar unele documente se pretau la interpretari tocmai pentru ca asa a fost lege facuta, adica STRAMBA, cu portite, cum le este draga alesilor nostri. In sensul ca se condamna colaborarea cu Securitatea "ca politie politica". De aceasta sintagma s-au legat mai toti cei care au fost dovediti ca si colaboratori ai Securitatii. Or, eu nu vad un mod corect de a colabora cu Securitatea, pentru ca Securitatea a fost 110 la suta politie politica. Circumstantial, poate ca Securitatea avea actiuni care nu erau politie politica( in zilele lor de leafa, de la ora 13,45 la ora 14,30, de exemplu), insa scopul ultim si suprem al Securitatii era perpetuarea comunismului si avantajelor nomenklaturii prin ORICE mijloace. Culmea este ca aceasta nomenklatura, care comanda, coordona si se bucura de toate roadele terorii securiste, nu este gasita culpabila de lege. Din acest motiv as fi si eu de acord ca legea este stramba. Dovada indirecta a lucrului bun facut de Securitate in slujba comunismului fapt este ca regimul comunist in Romania nu a cazut decat atunci cand mai toate superputerile si marile puteri au pus umarul la daramarea sa.

Suna fals cererea lui Mircea Dinescu ca societatea civila sa se mobilizeze in lupta cu hidra securista. Nu ca nu ar trebui sa se intample asta, insa nu pot sa uit atitudinea lui Mircea Dinescu fata de Piata Universitatii, in 1990. Atunci, tot cu securistii se lupta, insa, ce-i drept, securistii aia ii dadeau posturi lui Mircea Dinescu la Uniunea Scriitorilor, nu-i luau sinecura de la CNSAS, ca acuma.

Ce pacat, insa, ca populatia noastra si-a facut planul pe doi ani la iesit in strada de Anul nou, atunci cand a demonstrat cu mic cu mare pentru bradul Millenium. Altfel, din 1989 pana acuma, nici o ticalosie securisto-comunista nu a deranjat atat de mult electoratul incat sa adune mai mult de 10-20 de oameni la o bere cu injuraturi. In atare conditii, de ce sa ne mai mire oare ca fostii securisti au un tupeu tot mai mare, ca teniile, limbricii si oxiurii comunisti inca mai paraziteaza intestinele Romaniei daca noua ne e lene sa luam cel mai elementar tratament(de ex. seminte de dovleac cat ne uitam la Divizia A Burger) .

Daca CNSAS este neconstitutional, inseamna ca Revolutia din 1989 a fost, la randul ei, neconstitutionala, ca adevarul este neconstitutional in Romania, inseamna ca mortii de la Canal, Pitesti sau Sighet au fost neconstitutionali. Sa-i mai omoram o data pentru asta! Si chiar asta face decizia Curtii Constitutionale - calaii isi condamna victimile lor si la uitare, nu doar la moarte. Sunt sigur ca unii dintre cei morti in inchisorile comuniste ar mai muri de 10 ori pentru tara pentru care unii dintre noi nu vor sa renunte nici macar la un weekend linistit, o avansare sau la o delegatie in strainatate.


PITESTI - 1


PITESTI - 2



PITESTI - 3



PITESTI - 4




SIGHET



Richard Wurmbrand, despre teroarea din inchisori




Memorialul Durerii - Să nu ne răzbunaţi!

sâmbătă, 26 ianuarie 2008

Acordul prezumat

Nu stiu de unde goana asta disperata a omenirii "civilizate" dupa un trai cat mai lung, fie el cat de searbad sufleteste si ca supusi ai verbului "A AVEA", caruia i se roaga de cinci ori pe zi pe un covoras de actiuni si cu fata catre Bursa de Valori. Oamenii nu mai pot fuma sau bea pentru ca cineva s-a gandit ca asta le afecteaza capacitatile de munca si le scurteaza durata de viata, in fapt durata de functionare. S-a argumentat ca nu este corect ca "ceilalti" sa plateasca pentru spitalizarea fumatorilor sau pentru tratamentele bolilor favorizate de consumul de alcool. Asta fiind o alta ipostaza a tendintei nu stiu cui de a trata oamenii si viata lor in coordonatele strict economice ale costului si profitului. Or, eu nu cred ca, daca ar fi explicata populatiei, aceasta abordare si-ar gasi multi sustinatori. Parsivenia consta, insa, in modalitatea de prezentare, modalitate care abunda in manipulare si picura dezbunare intre "noi" - cei puri si neprihaniti - si "ei" - fumatori, bautori, viciosi - care vor sa ne manance contributiile noastre muncite. Dar, dupa aceasta logica, ne-am putea intreba si noi, cei care nu mergem la schi, de exemplu, de ce sa platim refacerea oaselor rupte sau dislocate ale celor care merg. Sau de ce sa suportam cheltuielile de dezintoxicare ale narcomanilor sau zeci de mii de detinuti pentru infractiuni foarte grave, cand pedeapsa cu moartea ar fi mult mai rentabila.

Ei bine, daca veti crede ca la acest nivel a ramas folosirea oamenilor ca pe niste masini de produs profit, va inselati. Nu doar ca masini de muncit si produs profit suntem priviti ci, mai nou, si ca magazii umblatoare de piese de schimb, caci tocmai se incearca trecerea pe sest a unor legi care prezuma acordul fiecaruia dintre noi de a-si dona organele in caz de moarte clinica. Ce inseamna asta? Pai, daca, sa presupunem, sunteti lovit de o masina si dus la spital si daca niste medici constata moartea clinica, pana sa vina sotia sa va vada, puteti fi transat si facut pachetele, pachetele(ficat, rinichi, inima, plaman, cornee, etc) si trimis spre cei care au nevoie de ele. Legea presupune ca sunteti de acord cu asta, in lipsa unui dezacord explicit dat in fata unui notar inca din timpul vietii.

"Si ce-i cu asta?", poate cineva sa raspunda, "este foarte bine. Ne ajutam semenii, este un gest nobil". Probabil ca v-ati dat seama ca eu sunt impotriva acestei abordari, insa am sa renunt acuma la tonul revoltat si afectat pe care l-am abordat si am sa incerc sa fiu mai analitic si rational in a ridica niste probleme, niste intrebari privitoare la excesele posibile la umbra acestei legi, la abuzurile care se pot comite aproape dincolo de orice control.

Deci:

  1. Daca se creaza acest precedent al acordului prezumat (fie el si pentru o cauza buna) de ce nu ar fi apoi folosit si pentru a "prezuma" alte acorduri, de exemplu prezumarea sprijinirii partidului la putere in caz de neprezentare la vot sau convertirea la o anume religie sau mai stiu eu ce. Ce anume ii va impiedica pe cei care vor sa prezume aproape orice despre noi daca ei au prezumat deja ce anume dorim noi dupa moartea noastra.
  2. Transpalnturile de organe necesita niste investigatii asupra donatorului in vederea stabilirii compatibilitatii cu cel ce urmeaza sa primeasca organele. Multe dintre aceste analize sunt sau vor deveni practici de rutina, obligatorii chiar, odata cu cresterea "grijii" guvernelor pentru sanatatea cetatenilor. Toate aceste date se stocheaza in baze de date imense care contin informatii detaliate despre fiecare persoana. Cei care vor avea acces la aceste baze de date vor sti, prin urmare, ce persoana poate dona organe pentru un bolnav anume. Si, pe langa asa-zisii "oficiali"(nu ca ei ne-ar da vreo siguranta), pot avea acces la aceste date si mii de hackeri din toata lumea, hackeri care au spart computere cu adevarat protejate, daramite pe acestea pe care doar cei multi, vulnerabili si neputinciosi au cu adevarat interes sa le protejeze. Ce poate fi mai usor pentru o persoana cu bani multi decat sa "comande" organele dorite. Singura "problema" va fi producerea mortii clinice a posibilului donator. In rest, el, donatorul, este de acord(prezumat) cu cedarea propriilor organe. Se prefigureaza, asadar, un comert infloritor si greu de dovedit cu informatii despre posibilii donatori. Si nici nu stii cum soarta ta depinde de un accident avut de fiica vreunui miliardar care are nevoie de inima ta - tu fiind singurul posibil donator compatibil sau, ma rog, cel mai la "indemana".
  3. Chestiunea fiind de viata si de moarte si in caz ca interesul pentru organele cuiva este al unor persoane sus-puse si cu mare putere de influenta, se pune problema daca nu cumva moartea clinica va fi declarata si atunci cand nu va fi cazul, daca nu cumva oameni avand inca sanse reale de a supravietui vor fi declarati abuziv in moarte clinica . Vedem cum oameni cu zile mor sub ochii nostri datorita neglijentei si nepasarii medicilor si nu ne putem opri a ne intreba ce se va intampla atunci cand aceste defecte ale sistemului medical vor fi "stimulate" cu bani si/sau santaje la adresa medicilor? Cum vor putea fi indepartate aceste suspiciuni atunci cand beneficiarul unei astfel de morti clinice va fi un politician fara scrupule sau un bogatas lacom(scuzati-mi oximoroanele)?

Cocluzia mea este ca acest acordul prezumat este o gaura mica intr-un baraj imens cu abuzuri - gaura se va mari pe masura trecerii timpului iar cand ne vom trezi este foarte posibil sa fie prea tarziu.

Dincolo de ipotezele mele cu iz politic, sincer si zau ca ma cuprinde groaza cand stiu ca Voiculescu sau Norica Nicolai sau Bogdan Olteanu sau ...numesti-i voi, prezuma ce doresc eu. Asta vrea sa insemne ca eu consider ca nu suntem copti pentru astfel de decizii. Eu zic ca mai intai ar trebui sa avem cel putin sulfamida sau vata in spitale, buna crestere la personalul sanitar si benzina in rezervoarele salvarilor, sange la centrele de recoltare(mai puneti si voi) pana sa ne gandim sa avem inimi sau plamani de schimb. Si, mai este o problema: nu stiu ce anume prevede legea privitor la exportul de organe prelevate, insa nu cumva vom deveni si furnizor net de organe pentru ...hmm... Kenia, Angola sau Zwahili? Smile.

Iata aici cam la ce nivel suntem si noi ne gandim la transplanturi de organe
(CITAT):
La prima baie publica gratuita din tara se va intra cu adeverinta de venit si se va zabovi maximum 30 de minute. Din personal face parte si un consilier juridic care le va da sfaturi celor carora baia le va schimba viata.

Iulian Pavel (foto), din Slatina, muncitor necalificat la turnatorie, a facut primul dus la 29 de ani. Evenimentul ar mai fi intirziat sau nu s-ar mai fi produs niciodata daca in orasul lui nu s-ar fi deschis o baie publica pentru saraci, cu acces gratuit.

joi, 24 ianuarie 2008

Spagaiotul

Din Februarie, bucurestenii vor putea vota pe site-ul primariei simbolul orasului - un animal.

Eu as propune Spagaiotul = un animal cu bot de rumegator(caci mananca cu lacomie spatiile verzi si-i plac in egala masura bancnotele verzi), care scoate praf pe nari si care are gaura din fund sub forma unei imense tevi de esapament care nu se opreste nici noaptea din functionare, cu brate multe si tentaculare, tradandu-i lacomia de orice, cu pielea de reptila, avand modele sub forma de stampile si rezolutii de aprobare si respingere, semnificand birocratia imensa si atotstapanitoare, iar deasupra gurii are doi sau trei fulgi pe bot, model care se accentueaza, iesind relief, de fiecare data cand cand Spagaiotul se jura ca nu fura.

Late edit
===========
Am fost curios si am cautat pe Google cuvantul "Spagaiot".
Nu am stiut inainte de a-l folosi, insa la http://evz.ro/article.php?artid=157173 l-am gasit intr-un articol de Grigore Cartianu, iar acuma, daca stiu, este bine sa mentionez acest lucru. Ce sa-i facem daca aceeasi realitate dura ne inspira pe toti. Sa fie ei numai doi Spagaioti in Romania - simbolul Bucurestiului si Miky Spagaiotul(cuma apare in articolul lui Grigore Cartianu).

vineri, 18 ianuarie 2008

Respectul de sine

De pe http://www.hotnews.ro . Observati diferenta de atitudine a oficialilor nemti si romani. Ce zic nemtii despre relocarea fabricii Nokia din Germania in Romania:

Premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Jürgen Rüttgers, nu crede ca muncitorii romani sunt "mai flexibili, mai harnici şi mai cinstiţi" decat angajatii fabricii Nokia din Bochum, iar ministrul finantelor german, Peer Steinbrueck, considera ca Nokia practica un "capitalim nomad", care risca sa ii strice reputatia, informeaza NewsIn.




Ce spune si un oficial roman despre acelasi fapt:

Pe de alta parte, ambasadorul roman la Berlin incearca sa explice faptul ca mutarea fabricii Nokia din Germania nu este vina Romaniei.



O atitudine jenanta din partea domnului ambasador. Personal, cred ca domnul ambasador ar trebui sa-si dea demisia pentru nesustinerea intereselor romanesti in strainatate. Cred ca dl ambasador ar fi trebuit sa profite de ochii europeni atintiti asupra cazului si sa prezinte, pe un ton neutru, nepolemizand cu nemtii, avantajele pe care investitorii straini le au in Romania. N-om fi noi sfinti, dar nici ciumatii Europei nu suntem si trebuie sa ne aparam interesele.

miercuri, 16 ianuarie 2008

Scrisoare catre UE

Draga UE,
noi, subsemnatii, am luat cu tristete act de intentia Comisiei Europene de a impune sanctiuni Romaniei pentru pretinse nerespectari ale prevederilor tratatului de aderare. Referitor la aceste probleme tinem sa facem urmatoarele precizari:

- in legatura cu activarea clauzei de salvgardare in domeniul justitiei, va informam ca masura nerecunoasterii hotararilor judecatoresti ale instantelor romane este doar o copie tarzie si nereusita a realitatilor din tara noastra. Sunt aproape 20 de ani de cand la noi nu mai sunt recunoscute aceste hotarari, ce sa mai vorbim de respectarea lor. In plus, nu credem ca prin nerecunoasterea deciziilor de catre UE vor scapa de urmarile sentintelor infractori care nu au scapat deja in Romania prin insesi acele decizii.

- oricum, in scopul coordonarii activitatilor organelor din tara va rugam sa ne comunicati decizia pe care veti binevoi a o lua pentru ca, in cazul nerecunoasterii de catre UE a deciziilor judecatorilor nostri, sa stim sa-i rugam pe acestia sa dea sentinte aspre, de condamnare exemplara a tuturor dusmanilor poporului. Desigur, dupa ce acestia isi vor fi transferat roadele muncii lor si intreaga familie in statele care nu vor recunoaste aceste sentinte. In acest fel, ne angajam chiar sa finalizam si primele dosare de mare coruptie, cu rechini din toate partidele, nu doar cu plancton, ca pana acum. Numai ca noi, rechinii, va rugam sa pregatiti din timp pentru privatizare vilele Regiei Administratiei Protocolului Uniunii Europene pentru a ne primi asa cum se cuvine. De asemenea declaram pe propria raspundere ca orice incercare de a ne influenta decizia de a ne stabili si investi intr-un stat membru sau altul nu va fi adusa la cunostinta opiniei publice. Asa ca.... nu ezitati.

- in cazul Agentiei Nationale de Intergritate avem o problema: cautam inspectori cinstiti. Din pacate, conform cu datele ultimului recensamant, structura profesionale si morala a populatiei Romaniei nu ne permite in acest moment istoric sa ocupam cu personal schema ANI. Trebuie sa mai ateptam cateva generatii pentru a avea, in jurul varstei de 30-35 de ani, 150 de romani cinstiti membri ai partidului nostru - Partidul National Laberal.

- privitor la taxa de prima inmatriculare, prin a carei ultima varianta am incercat sa protejam Romania de inmatricularea masinilor noi(asa ne-au rugat prietenii nostri de la Dacia) si sa incurajam importul de rable, o vom scoate si vom introduce taxa pe prima polutie nocturna la barbati si taxa pe menopauza la femei. Estimam, astfel, ca incasarile bugetare vor fi substantial mai mari, ceea ce ne va permite sa mai acordam niste tainuri si contracte fara licitatie firmelor agreate de membrii Comisiei Europene. Si cu asta speram ca am castigat increderea comisiei in seriozitatea intentiilor noastre, ca am inchis subiectul clauzelor de salvgardare pentru Romania.

- Nu dorim, totusi, sa incheiem aceasta scrisoare inainte de a va adresa rugamintea ca pe viitor sa nu ne mai deranjati din afaceri decat pentru a ne instiinta ca noi fonduri nerabursabile ne-au fost alocate sau ca noi posturi bine remunerate in comisii si comitete ne-au fost repartizate ca sa stim sa iesim la granita sa le asteptam cu paine si sare. V-am ramane, totusi, recunoscatori daca ne-ati trimite banii cu DHL pe adresa Bucuresti, starta Coruptilor, colt cu bulevardul Mafiotilor. Este suficient, toata lumea cunoaste locatia, nu-i nevoie de alte amanunte.

vineri, 11 ianuarie 2008

Bal, la pragul celor 200 de accesari :-)

Andre Rieu - Shostakovich' Second Waltz



"Don't Let me be MisUnderstood"


Jacques Brel - Ne Me Quitte Pas


Pavel Startan - In seara asta

joi, 10 ianuarie 2008

Saorma, mancarea secolului XXI

De multe ori, sunt sigur, ati auzit logica de fier conform careia Ceausescu ar fi supravietuit daca, dupa ce a platit datoriile externe, dadea putin caldurica si ceva de mancare la popor, care popor se saturase sa mai puna cate o haina pe el dar si de celebra butada "Nici o masa fara peste". Pentru cei care cred ca intr-adevar multimile fara colesterol si cu burtile pline de peste oceanic si mintile ascutite de fosforul ingurgitat l-au daramat pe Ceausescu spun ca, ei bine, aseara am descoperit ce fel de mancare ii lipsea comunismului pentru a supravietui - saorma.

Ati observat cumva ca aceeasi populatie care s-a saturat repede de peste pare a nu se mai satura de saorma? Ca in curand saorma se va servi in loc de sarmale pana si la nuni si botezuri iar la inmormantari coliva se va servi la lipie? Ca sunt saormarii la aproape fiecare colt de strada, ca este criza de saormisti la fortele de munca si, cu toate acestea, mai nimeni nu pare a sesiza banalitatea acestui fel de mancare? Pai, daca la peste aveam de unde alege, aveam oceanic sau de apa dulce, merluciu, sabie sau crap, aveam sansa sa-l facem plachie sau ciorba, chiftele sau saramura, lucruri care subminau din interior comunismul, punand imaginatia si priceperea cumparatorului la lucru, obisnuind populatia cu "a alege", cu alegerile, deci, tinand treaz, chiar daca la nivel subliminal si in doze homeopatice, un firav narav capitalist, ei bine, singurele variatii la saorma sunt "mare" sau "mica", "aici" sau "la pachet", "la lipie" sau la "farfurie", "cu de toate" sau "fara". Si toate astea fara sa mai vorbim despre fosforul si grasimea de peste bogata in vitamina D. Dezavantaj saorma, care tinde sa anuleze plaja de alegeri ale cumparatorului, sa-l obisnuiasca pe acesta cu monotonia, iar putinele variatii pe care le ofera nu sunt de natura creativa si tind sa aplatizeze creierul, sa-l faca neted ca lipia in care se impacheteaza continutul greu de definit al acestui fel de mancare, rezultatul final fiind asomarea consumatorului conform cu noile norme UE.

Insa aceasta nu este singura calitate a sormei care tinde sa o impuna in postura de favorita la concursul "Miss hrana maselor - secolul 21". Si nu afli acest lucru decat atunci cand vrei sa fii trendi, iti cumperi o saorma si doresti sa o mananci in fotoliu, stand comod si privind la televizor. Asa am facut si eu, intr-o seara aflandu-ma in delegatie, cazat la un hotel. Am luat una "mica", "la pachet" si "cu de toate". Poate am gresit atunci cand am cerut "cu de toate", pentru ca, imediat ce am desfacut pachetul, un prim val de "de toate" si de cartofi prajiti au evadat din stransoarea lipiei facandu-se comod alaturi de mine in fotoliu. Mi-am zis ca acesta este felul traditional al saormei de a spune "Salam alecu" si am ramas calm si am trecut-o ca o mica razbunare pe proprietar pentru doar cele cinci posturi TV oferite de hotel. Insa se pare ca lucrurile erau mult mai serioase in interiorul saormei unde o lava fierbinte se zbatea sa gaseasca vreo fisura prin placa tectonica a lipiei sau ca un razboi civil, intestin era in plina desfasurare intre misterioasele ingrediente. Astfel ca, dupa prima imbucatura, valuri de victime nevinovate ale razboiului, niste "de toate" semanand a precipitate albe, rosii si galbene, singure sau amestecate, pe jos sau imbarcate la bordul vreunui cartof prajit si-au intins tabara de refugiati direct pe pieptul meu. Maine este ultima zi de delegatie, am doua intalniri si nu mai am camasi. Va trebui sa apelez la Crucea Rosie Internationala sa relocheze tabara in chiuveta, sperand ca macar caloriferele hotelului sa aiba mai multe grade Celsius decat numarul posturilor televizorului si sa-mi usuce camasa pana dimineata. In plus, exista pericolul ca aciditatea sosurilor sa-mi fi gaurit rapid camasa. M-am evervat rau si, cu riscul de a ramane si flamand si cu camasa muradara, mi-am zis ca arunc saorma direct la cosul de gunoi. Insa in viata mea nu am vazut un cos de gunoi mai prost plasat si niste metri mai lungi ca in acest hotel. Cosul era in baie, cale de vreo 3-4 metri, dar ce metri... Asta m-a facut sa nu am nici o remuscare pentru hotelier la o noua hemoragie a saormei care, de data aceasta, dupa ce s-a revarsat pe covor a fost curpinsa de remuscari si a inceput sa planga cu lacrimi de bulion pe pantalonii mei. Se vede treaba ca muscatura mea i-a atins vreo artera vitala, prin care ketchupul transporta maioneza spre bucatelele de carne bine ascunse in interiorul amestecului.

Abia atunci am realizat ca nu am nici o sansa. Ca de fapt saorma este in razboi cu mine iar eu sunt prizonierul sau - prizonierul unei saorme. Caci intr-adevar nu aveam nici o sansa. Mi-am dat seama ca orice miscare as fi facut, in orice directie m-as fi indreptat, noi si noi hoarde de sosuri ar fi navalit peste mine, dupa un prealabil si pregatitor baraj de cartofi prajiti, ceapa, varza si muraturi. Eram dispus sa platesc bani grei pentru eliberarea mea, insa se vede treaba ca nimerisem o saorma cu principii, pentru care banii nu aveau nici o valoare. Aveam nevoie de un plan, aveam nevoie de o scapare din aceasta incercuire, din aceasta ambuscada in care am fost atras de oculta mondiala. Pariez ca vanzatorul de saorma era agent CIA sau Mossad iar toata inscenarea a fost facuta pentru a compromite firma producatoare a detergentior cu care hotelierul, dupa ce ma va impusca in aceeasi camera pentru a face curat o singura data, va incerca sa indeparteze urmele acestei lupte cu saorma. Doamne, cat l-am mai injurat in gandul meu pe bunul locotenent care a lasat meteristii de la 1866 sa treca prin armata ca gasca prin apa, lasandu-ma fara pregatirea militara de care aveam acuma atata nevoie. Cum-necum, sunt viu si nevatamat. O scurtez pentru ca amintirea acelei seri imi face rau. Am reusit sa scap, iar modalitatea in care am facut-o va fi descrisa in urmatoarea mea carte pe care o puteti comanda si plati anticipat, beneficiind de un discount de 15%. Pentru cei care se vor afla in situatii asemanatoare am infiintat o linie telefonica de urgenta(89.89.89-SAORMA-HELP, tarif 1,2 EUR + TVA).

Insa va vorbeam de o calitate a saormei pe care o puteti descoperi consumand-o in acest mod. Ei bine, iat-o! La sfarsitul luptei mele cu saorma, eu eram satul iar in punga in care era initial ambalata, pe jos, pe pereti, pe tavan, pe fotoliu si pe mine cred ca mai era material pentru inca doua sau trei saorme. Si sunt sigur ca acest lucru il pot certifica mai multe mii si mii de muritori si pacatosi, care au realizat si ei aceasta minune - a inmultirii saormei, pe cand cu painea, vinul sau pestele, se stie, nimeni nu a mai reusit minunea inmultirii lor de vreo 2000 si ceva de ani.

joi, 3 ianuarie 2008

Drepturile hotilor

Pentru ca in ultima perioada s-au cam inmultit cazurile in care oamenii cinstiti atenteaza cu ferocitate, cu legea si cu arma in mana, la drepturile si libertatile fundamentale ale bietilor hoti, fie ei gainari ordinari, impuscati, sau parlamentari amenintati cu alegeri anticipate sau vot uninominal, propun elaborarea unei declaratii-anexa la Constitutie in care sa statuam clar si fara echivoc drepturile suplimentare, fata de cetatenii de rand, pe care hotii le au in Romania. Sa ne imbunatatim apoi brandul de tara, punand la loc de cinste acest maret act, la fel cum finlandezii, de pilda, se lauda cu lipsa lor de coruptie sau nemtii cu punctualitatea.

Iata, de pilda, eu as propune ca victima, cel batut, talharit sau doar furat, femeia violata sau poporul jefuit fara nerusinare de o clasa politica pusa pe capatuiala, victima, spuneam, sa aiba obligatia de a oferi hotului o masa calda la sfarsitul smenului. Iar daca victima nu poate pentru ca, in nimicnicia ei, a lesinat, si-a pierdut cunostinta sau a murit, masa va fi oferita de politie dintr-un fond special, alimentat din spagile primite. Banii vor fi recuperati de la mostenitorii victimei. Daca statul roman a construit chiar cantina Parlamentului in acest scop, se constata cu stupoare ca sectorul privat nu se supune acestei prevederi, raspunzand cu foc automat si foc-cu-foc incercarilor hotilor de a-si cere dreptul la protectie si la hrana.

Aceeasi mare falie dintre stat si sectorul privat se constata si la protectia sanatatii si integritatii corporale ale hotilor. Astfel, statul roman intretine o retea de spitale si clinici in care guvernantii nostri sunt tratati regeste, daca pune politisti si jandarmi sa-i pazeasca pe hoti atunci cand acestia fura benzina din conductele CONPET, se constata ca sectorul privat nu are nici macar bunul simt sa cheme o ambulanta inainte de a-l impusca sau bate pe hot, atunci cand il prinde, sä nu mai vorbim de o echipa de descarcerare sau pompieri care sa-l asiste pe bietul hot in stradaniile lui demne de toata lauda de a-si castiga painea sau pentru a preveni posibilele urmari neplacute ale unui accident de munca.

Se poate acorda chiar si un spor pentru situatii neprevazute. Caci mare trebuie sa fie stresul unui infractor atunci cand vreo televiziuine il surprinde votand de doua ori sau punandu-si nepoata sa voteze(pentru asta parlamentarul sa fie avansat ministru) sau vreun serviciu secret il filmeaza negociindu-si spaga sau cand vreun spargator gaseste usa inchisa sau euroii nu mai sunt sub saltea, ci tocmai au fost depusi la banca sau cand victima vreunui viol se pune asa, tam-nesam, pe tipat dupa ajutor. Sa nu mai vorbim de situatia in care victima violului este neepilata corespunzator. Pentru acordarea acestui spor, politia va interoga victima si martorii in vederea confirmarii aparitiei situatiei neprevazute invocate, iar sporul va fi imputat victimei recalcitrante, neglijente sau impertinente.

Pentru evitarea unor situatii de genul celor expuse mai sus, un Cod de comportament si bune maniere pentru victimile infractionalitatii amatoare sau organizate trebuie elaborat de urgenta. Dat fiind ca timpul hotului este pretios si ca de fapt hotii ne fac o favoare ca ne lasa sa traim in acest adevarat timp al hotilor, spiritul acestei legi trebuie sa statueze ca victima trebuie sa colaboreze pe deplin cu infractorul, sa-i acorde tot concursul si, la sfarsit, sa-i multumeasca hotului pentru ceea ce i-am mai lasat prin casa sau ca a lasat-o in viata.

Pai, daca tot suntem un stat in care hotul este la putere si razbate, fie el cu guler alb sau innegrit de sudoare, fie ca fura cu pixul sau cu parul, cu votul, cu sentinta judecatoreasca sau cu hotararea de guvern, fie ca fura o gaina sau un PIB, ei bine, trebuie sa avem grija de el, de hot, sa-l protejam. Caci el este creatorul imaginii noastre externe, el este cel care face ca buzele Europei sa pronunte cu respect si zilnic cuvinte ca Romania, spaga, inselaciune, tigani, cersetori, bacomat, case de bani.