Saorma, mancarea secolului XXI

De multe ori, sunt sigur, ati auzit logica de fier conform careia Ceausescu ar fi supravietuit daca, dupa ce a platit datoriile externe, dadea putin caldurica si ceva de mancare la popor, care popor se saturase sa mai puna cate o haina pe el dar si de celebra butada "Nici o masa fara peste". Pentru cei care cred ca intr-adevar multimile fara colesterol si cu burtile pline de peste oceanic si mintile ascutite de fosforul ingurgitat l-au daramat pe Ceausescu spun ca, ei bine, aseara am descoperit ce fel de mancare ii lipsea comunismului pentru a supravietui - saorma.

Ati observat cumva ca aceeasi populatie care s-a saturat repede de peste pare a nu se mai satura de saorma? Ca in curand saorma se va servi in loc de sarmale pana si la nuni si botezuri iar la inmormantari coliva se va servi la lipie? Ca sunt saormarii la aproape fiecare colt de strada, ca este criza de saormisti la fortele de munca si, cu toate acestea, mai nimeni nu pare a sesiza banalitatea acestui fel de mancare? Pai, daca la peste aveam de unde alege, aveam oceanic sau de apa dulce, merluciu, sabie sau crap, aveam sansa sa-l facem plachie sau ciorba, chiftele sau saramura, lucruri care subminau din interior comunismul, punand imaginatia si priceperea cumparatorului la lucru, obisnuind populatia cu "a alege", cu alegerile, deci, tinand treaz, chiar daca la nivel subliminal si in doze homeopatice, un firav narav capitalist, ei bine, singurele variatii la saorma sunt "mare" sau "mica", "aici" sau "la pachet", "la lipie" sau la "farfurie", "cu de toate" sau "fara". Si toate astea fara sa mai vorbim despre fosforul si grasimea de peste bogata in vitamina D. Dezavantaj saorma, care tinde sa anuleze plaja de alegeri ale cumparatorului, sa-l obisnuiasca pe acesta cu monotonia, iar putinele variatii pe care le ofera nu sunt de natura creativa si tind sa aplatizeze creierul, sa-l faca neted ca lipia in care se impacheteaza continutul greu de definit al acestui fel de mancare, rezultatul final fiind asomarea consumatorului conform cu noile norme UE.

Insa aceasta nu este singura calitate a sormei care tinde sa o impuna in postura de favorita la concursul "Miss hrana maselor - secolul 21". Si nu afli acest lucru decat atunci cand vrei sa fii trendi, iti cumperi o saorma si doresti sa o mananci in fotoliu, stand comod si privind la televizor. Asa am facut si eu, intr-o seara aflandu-ma in delegatie, cazat la un hotel. Am luat una "mica", "la pachet" si "cu de toate". Poate am gresit atunci cand am cerut "cu de toate", pentru ca, imediat ce am desfacut pachetul, un prim val de "de toate" si de cartofi prajiti au evadat din stransoarea lipiei facandu-se comod alaturi de mine in fotoliu. Mi-am zis ca acesta este felul traditional al saormei de a spune "Salam alecu" si am ramas calm si am trecut-o ca o mica razbunare pe proprietar pentru doar cele cinci posturi TV oferite de hotel. Insa se pare ca lucrurile erau mult mai serioase in interiorul saormei unde o lava fierbinte se zbatea sa gaseasca vreo fisura prin placa tectonica a lipiei sau ca un razboi civil, intestin era in plina desfasurare intre misterioasele ingrediente. Astfel ca, dupa prima imbucatura, valuri de victime nevinovate ale razboiului, niste "de toate" semanand a precipitate albe, rosii si galbene, singure sau amestecate, pe jos sau imbarcate la bordul vreunui cartof prajit si-au intins tabara de refugiati direct pe pieptul meu. Maine este ultima zi de delegatie, am doua intalniri si nu mai am camasi. Va trebui sa apelez la Crucea Rosie Internationala sa relocheze tabara in chiuveta, sperand ca macar caloriferele hotelului sa aiba mai multe grade Celsius decat numarul posturilor televizorului si sa-mi usuce camasa pana dimineata. In plus, exista pericolul ca aciditatea sosurilor sa-mi fi gaurit rapid camasa. M-am evervat rau si, cu riscul de a ramane si flamand si cu camasa muradara, mi-am zis ca arunc saorma direct la cosul de gunoi. Insa in viata mea nu am vazut un cos de gunoi mai prost plasat si niste metri mai lungi ca in acest hotel. Cosul era in baie, cale de vreo 3-4 metri, dar ce metri... Asta m-a facut sa nu am nici o remuscare pentru hotelier la o noua hemoragie a saormei care, de data aceasta, dupa ce s-a revarsat pe covor a fost curpinsa de remuscari si a inceput sa planga cu lacrimi de bulion pe pantalonii mei. Se vede treaba ca muscatura mea i-a atins vreo artera vitala, prin care ketchupul transporta maioneza spre bucatelele de carne bine ascunse in interiorul amestecului.

Abia atunci am realizat ca nu am nici o sansa. Ca de fapt saorma este in razboi cu mine iar eu sunt prizonierul sau - prizonierul unei saorme. Caci intr-adevar nu aveam nici o sansa. Mi-am dat seama ca orice miscare as fi facut, in orice directie m-as fi indreptat, noi si noi hoarde de sosuri ar fi navalit peste mine, dupa un prealabil si pregatitor baraj de cartofi prajiti, ceapa, varza si muraturi. Eram dispus sa platesc bani grei pentru eliberarea mea, insa se vede treaba ca nimerisem o saorma cu principii, pentru care banii nu aveau nici o valoare. Aveam nevoie de un plan, aveam nevoie de o scapare din aceasta incercuire, din aceasta ambuscada in care am fost atras de oculta mondiala. Pariez ca vanzatorul de saorma era agent CIA sau Mossad iar toata inscenarea a fost facuta pentru a compromite firma producatoare a detergentior cu care hotelierul, dupa ce ma va impusca in aceeasi camera pentru a face curat o singura data, va incerca sa indeparteze urmele acestei lupte cu saorma. Doamne, cat l-am mai injurat in gandul meu pe bunul locotenent care a lasat meteristii de la 1866 sa treca prin armata ca gasca prin apa, lasandu-ma fara pregatirea militara de care aveam acuma atata nevoie. Cum-necum, sunt viu si nevatamat. O scurtez pentru ca amintirea acelei seri imi face rau. Am reusit sa scap, iar modalitatea in care am facut-o va fi descrisa in urmatoarea mea carte pe care o puteti comanda si plati anticipat, beneficiind de un discount de 15%. Pentru cei care se vor afla in situatii asemanatoare am infiintat o linie telefonica de urgenta(89.89.89-SAORMA-HELP, tarif 1,2 EUR + TVA).

Insa va vorbeam de o calitate a saormei pe care o puteti descoperi consumand-o in acest mod. Ei bine, iat-o! La sfarsitul luptei mele cu saorma, eu eram satul iar in punga in care era initial ambalata, pe jos, pe pereti, pe tavan, pe fotoliu si pe mine cred ca mai era material pentru inca doua sau trei saorme. Si sunt sigur ca acest lucru il pot certifica mai multe mii si mii de muritori si pacatosi, care au realizat si ei aceasta minune - a inmultirii saormei, pe cand cu painea, vinul sau pestele, se stie, nimeni nu a mai reusit minunea inmultirii lor de vreo 2000 si ceva de ani.