Problema gazului rusesc(una politica intr-o masura mult mai mare decat comerciala) sau conflictul din Gaza vin ca un revelator peste un film prost, anume filmul unei UNIUNI Europene nascuta cu forcepsul si a carei menire scapa exact celor pentru care este, teoretic, facuta - cetatenii europeni.
Daca uniunea este UNIUNE atunci cand vine vorba despre dimensiunile morcovilor sau castravetilor, despre asomarea porcilor sau soiurile de vita de vie, ei bine, atunci cand vine vorba despre politicile de securitate sau energetice fiecare stat este pe cont propriu. Uniunea a vut doua delegatii in Gaza, nu una, iar cu rusii fiecare incearca sa o scoata la capat pe cont propriu (vezi Italia sau Germania).
Asta nu face decat sa ne aminteasca de faptul ca ori de cate ori a fost supusa votului popular Unuiunea a esuat lamentabil(vezi cazurile din Franta si Olanda si, mai recent, Irlanda). Solutia gasita de promotorii Uniunii a fost una cel putin nefericita: evitarea votului popular asupra proiectelor mari ale Uniunii. Baricadati in Castelul lor kafkian de la Bruxelles, birocratii uniunii, ajunsi acolo prin cine stie ce alchimii politice si algoritmi ciudati, nu s-au sinchisit sa explice mai bine oamenilor ce este uniunea si ce vrea ea, ci pur si simplu incearca sa arda etape riscand sa ajunga intr-un mare impas atunci cand vine vorba de chestiuni vitale ca apararea sau energia. Norme gen "sa nu mai fabricam becuri clasice, ci doar economice" sunt utile, insa cu greu pot tine locul de politica energetica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu