Un lucru este sigur: nu este vorba despre alegeri uninominale, ci de o struto-camila menita sa asigure perpetuarea oligarhiei parlamentare actuale. In conditiile legii, un candidat cu 100 de voturi pot ajunge in parlament in detrimentul altuia cu 20000 de voturi, candidand in aceeasi circumscriptie, doar pentru ca partidul primului are o sustinere generala mai mare. Numai si numai daca un candidat obtine 50%+1 vot poate fi sigur de colegiul sau iar alegatorii ca l-au trimis in parlament pe exact candidatul pe care si l-au dorit. Altfel, tot listacii vin la miere. Caci cred ca pana si cinicul Stalin, care spunea ca nu conteaza cine voteaza, ci cine numara voturile, ar fi invidios pe aceasta lege electorala care ii pune butada in practica mult mai bine decat el insusi ar fi putut sa o faca. In varianta actuala, legea pune mai mult accent pe algoritm si pe aritmetica decat pe vointa electoratului dintr-un anumit colegiu. Pentru ca, iata, un candidat independent, votat cu adevarat uninominal, nu are alta sansa de a ajunge in Parlament decat de a luat 50%+1 din voturile exprimate, pe cand unul de partid poate ajunge deputat sau senator si cu 5% din voturile din colegiul in care a candidat. Asa intelege legea actuala si inteleg cei care au facut-o sa respecte vointa electoratului din colegiile asa-zis uninominale.
Visurile unora dintre noi cum ca vor scapa de arhicunoscutii baroni locali sau centrali sunt simple himere. Si asta pentru simplul motiv ca exact acesti baroni au facut legea electorala. Insa nu numai asta este cauza anomaliei. Ne-am amagi daca am crede astfel. Capitolul XI, citat mai jos, este si rodul dezinteresului de care dam dovada cu totii atunci cand probleme precum sistemul de vot sau modificarea Constitutiei sunt puse in discutie publica sau supuse referendumului. Blazarea si resemnarea civica de care romanii dau dovada cred ca reprezinta raiul politicienilor corupti si afaceristilor dubiosi, fiind si un motiv pentru care politicienii din lumea larga ii invidiaza pe ai nostri. Aceasta lege struto-camila ne reprezinta: noi, alegatorii autisti politic, suntem strutii care bagam capul in nisip facandu-ne ca nu vedem pericolul, iar EI, profitorii dezinteresului nostru, sunt camilele mari sugatoare de bani publici.
Extrasul urmator din Legea electorala ar fi un bun motiv pentru oricine de a nu se prezenta la vot, caci intreg procesul electoral nu se dovedeste a fi decat o imensa manipulare, o legitimare de facto a status quo-ului, un nou inceput si un nou avant intru abuzuri pentru aceiasi nesimtiti din acelasi Parlament corupt si fara credibilitate. Transparenta ca o fereastra pe care se scurg de 20 de ani aceleasi zoaie, legea parca ii indeamna pe cei care o inteleg sa nu se prezinte la vot. Or, tocmai acesta este pericolul cel mare: vor vota cei care nu inteleg nici acum, cum nu au inteles nici pana acum, ce implica votul lor. De aceea ma voi prezenta, totusi, la vot. Insa prima mea cerinta de cei pe care ii voi vota va fi exact schimbarea acestei pseudoreglementari electorale, fiindca eu a doua oara nu ma voi mai prezenta la vot cu aceasta lege care sa imi dijmuiasca, nesocoteasca sau distorsioneze vointa.
CAPITOLUL XI
Constatarea rezultatelor alegerilor
Art. 47. – (1) Dupa primirea dosarelor prevazute la art. 45,respectiv a proceselor-verbale si dosarelor prevazute la art. 46, biroulelectoral de circumscriptie încheie, separat pentru Camera Deputatilorsi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru candidatii fiecarui partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinând minoritatilor nationale si pentru fiecare candidat independent, în toate colegiile uninominale de pe raza teritoriala a circumscriptiei electorale, pe care îl înainteaza în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
(2) Dupa primirea proceselor-verbale încheiate de catre birourile electorale ale circumscriptiilor electorale, potrivit alin.(1), Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara sau de colegii uninominale în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat dupa cum urmeaza:
a) pentru Camera Deputatilor, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale;
b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale;
c) pentru Camera Deputatilor si Senat prin îndeplinirea cumulativa a conditiei obtinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si a 3 colegii uninominale pentru Senat în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice sau electorale si organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale se situeaza pe primul loc, în ordinea numarului de voturi valabil exprimate, chiar daca acestea nu au îndeplinit conditiile prevazute la lit. a) sau b);
d) în cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% prevazut la lit. a) si la lit. b) se adauga, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara si, pentru fiecare membru al aliantei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe întreaga tara, fara a se putea depasi 10% din aceste voturi.
(3) Pentru organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care nu au îndeplinit conditiile prevazute la alin. (2) si care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputatilor se stabileste un coeficient electoral la nivel national reprezentând numarul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizatii ale cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care pot avea reprezentanti în Camera Deputatilor.
(4) Coeficientul electoral la nivel national se stabileste prin împartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national pentru alegerea Camerei Deputatilor la numarul de colegii uninominale constituite la nivel national pentru alegerea Camerei Deputatilor. Are dreptul la reprezentare organizatia cetatenilor apartinând minoritatii nationale care a obtinut cel putin 10% din coeficientul electoral. Se declara ales acel reprezentant al organizatiei cetatenilor apartinând minoritatii nationale care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
(5) Rezultatul operatiunilor prevazute la alin.(2)-(4) se transmite de catre Biroul Electoral Central, pe baza de proces-verbal, fiecaruia dintre birourile electorale de circumscriptie.
Art. 48. – (1) Dupa primirea de la Biroul Electoral Central a constatarii cu privire la partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care întrunesc si care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscriptie procedeaza la prima etapa de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscriptie electorala.
(2) La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sa asiste candidatii si persoanele acreditate.
(3) Biroul electoral de circumscriptie stabileste, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, coeficientul electoral al circumscriptiei electorale, prin împartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toti competitorii electorali care întrunesc conditia prevazuta la art.47 alin.(2) si pentru candidatii independenti care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat la numarul de deputati, respectiv de senatori, ce urmeaza sa fie alesi în acea circumscriptie electorala.
(4) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numarul total de voturi valabil exprimate obtinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidatilor sai din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei electorale la coeficientul electoral, retinându-se partea întreaga, nerotunjita, a câtului. Rezultatul obtinut reprezinta numarul de mandate repartizate de catre biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei electorale în prima etapa de repartizare a mandatelor. Candidatilor independenti li se atribuie câte un mandat decatre biroul electoral de circumscriptie daca au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.
(5) Voturile ramase, adica cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de competitorii electorali ce întrunes cconditia prevazuta la art. 47 alin. (2), precum si mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscriptie se comunica de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapa, la nivel national.
(6) Biroul Electoral Central însumeaza, pe întreaga tara, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, voturile neutilizate si pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care întruneste conditia prevazuta la art.47 alin.(2); numarul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, alianta politica si alianta electorala se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., facându-se atâtea operatii de împartire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscriptiilor electorale; câturile rezultate din împartire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifica în ordine descrescatoare, pâna la concurenta numarului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe tara, pentru deputati si, separat, pentru senatori; fiecarui competitor electoral care a întrunit conditia prevazuta la art. 47 alin. (2) i se repartizeaza atâtea mandate de deputati sau, dupa caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe tara se cuprinde în numarul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva, rezultat din însumarea pe tara a voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale.
(7) Desfasurarea mandatelor repartizate pe circumscriptii electorale se face de Biroul Electoral Central, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care întruneste conditia prevazuta la art.47 alin.(2), se împarte numarul voturilor neutilizate si al celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale, din fiecare circumscriptie electorala, la numarul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianta politica sau alianta electorala avut în vedere la repartizarea mandatelor pe tara. Rezultatul astfel obtinut pentru fiecare circumscriptie electorala se înmulteste cu numarul de mandate cuvenite partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale. Datele obtinute se ordoneaza descrescator la nivelul tarii si separat descrescator în cadrul fiecarei circumscriptii electorale. Pentru fiecare circumscriptie electorala se iau în calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în limita mandatelor ce au ramas de repartizat în circumscriptia electorala respectiva. Ultimul numar din aceasta operatiune reprezinta repartitorul acelei circumscriptii electorale. În continuare, se procedeaza la repartizarea mandatelor pe circumscriptii electorale în ordinea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum si a circumscriptiilor electorale din lista ordonata pe tara, astfel: primul numar din lista ordonata pe tara se împarte la repartitorul circumscriptiei electorale de la care provine, rezultând numarul de mandate ce-i revin în circumscriptia electorala respectiva. În continuare, se procedeaza identic cu numerele urmatoare din lista ordonata pe tara. În situatia în care s-a epuizat numarul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliante politice sau unei aliante electorale ori dintr-o circumscriptie electorala, operatiunea se continua fara acestea. Daca numarul din lista ordonata pe tara este mai mic decât repartitorul de circumscriptie electorala, se acorda un mandat;
b) în cazul în care nu este posibila acordarea mandatelor în ordinea ce rezulta din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscriptia electorala în care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala are cel mai mare numar de candidati, iar daca si astfel au ramas mandate nerepartizate pe circumscriptii electorale, circumscriptia electorala în care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie;
c) daca dupa aplicarea prevederilor lit. a) si b) au mai ramas mandate nedesfasurate pe circumscriptii electorale, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale carora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorti, în termen de 24 de ore de la încheierea operatiunilor anterioare.
(8) Alocarea pe colegii uninominale si atribuirea de mandate candidatilor se face de catre biroul electoral de circumscriptie, avându-se în vedere numai competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevazut la art. 47 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputatilor si pentru Senat.
(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.
(10) Atribuirea mandatelor de deputat si de senator se face în doua etape, la nivelul colegiilor uninominale si la nivelul fiecarei circumscriptii electorale.
(11) În prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art.47 alin.(2) si care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.
(12) În cea de a doua etapa, de alocare pe colegii si atribuire de
mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscriptie va întocmi, separat pentru Camera Deputatilor si Senat, o lista ordonata cu toti candidatii carora nu li s-au atribuit mandate în prima etapa, dispusi în ordinea descrescatoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obtinute în colegiile uninominale în care au candidat si coeficientul electoral al circumscriptiei electorale respective, calculate pâna la a opta zecimala inclusiv.
(13) Daca pentru un competitor electoral numarul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin.(11) este mai mare sau egal cu numarul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv în acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin.(3)–(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat în etapa a doua prevazuta la alin. (12), acesta retinând mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).
(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numarul de mandate repartizat în acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin. (3) – (7), se scade numarul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin.(11), rezultatul reprezentând numarul de mandate de atribuit fiecarui competitor electoral la nivelul circumscriptiei electorale în cea de a doua etapa de atribuire si alocare de mandate. Numarul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se aloca pentru candidatii acestora în ordine descrescatoare în functie de clasarea în lista prevazuta la alin.(12). În cazul în care urmatorul candidat caruia urmeaza sa i se atribui un manndat din lista ordonata prevazuta la alin.(12) apartine unui competitor electoral care a epuizat numarul de mandate la care are dreptul în acea circumscriptie electorala sau daca în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmatorul candidat din lista ordonata, pâna la atribuirea tuturor mandatelor.
(15) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele doua etape potrivit prevederilor alin.(11)–(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin.(2), nu li s-a atribuit numarul de mandate la care au dreptul în acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin.(3)–(7), acestora li se vor atribui atâtea mandate pâna la concurenta cu acest numar. Mandatele se aloca suplimentar candidatilor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasati în lista ordonata prevazuta la alin.(12) carora nu li s-a alocat mandat, în colegiul uninominal în care au candidat, prin cresterea corespunzatoare a numarului de mandate din circumscriptia electorala respectiva si prin exceptie de la prevederile alin. (9).
(16) În caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor prezentului titlu. Alegerile se organizeaza doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.
(17) Alegerile partiale se desfasoara într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câstigator.
De pe
RăspundețiȘtergerehttp://www.cotidianul.ro/de_ce_m_am_indragostit_de_varianta_asta_de_uninominal-66499.html
am luat(si citez mai jos) o analiza interesanta a sistemului actual de vot.
Dupa ce l-am vazut la lucru, si eu mi-am schimbat un pic parerea, in bine, despre acest sistem(adica m-am pripit nitel :) ), insa avantajele sistemului decelate de mine sunt cuprinse intre cele ale autorului articolului(Lucian Davidescu).
____________________________
Că nu se pierd voturi, ăsta este scopul asumat, însă efectele secundare sunt cele care aduc "magia".
- Sistemul introduce competiţia internă. Direct pe buletinul de vot. Un candidat nu se bate doar cu contracandidaţii din colegiul său, dar şi cu camarazii lui din alte colegii.
- Fiecare candidat slab penalizează întregul partid. Un măr stricat împute totul în jur. Mai multe împut lada. Pe de altă parte, candidaţii consideraţi “neeligibili”, care reuşesc totuşi prin forţe proprii să obţină un scor peste media partidului, au şanse să obţină un mandat.
- Mai puţine locuri sunt “eligibile”. Asta descurajează cumpărarea mandatelor, pentru că această practică devine mai riscantă.
- Chiar şi în colegiile sigure, unde este de aşteptat ca oricare candidat al unui partid să ia peste 50% există riscuri. Astfel, dacă un controversat obţine 51% într-o zonă unde o figură onestă ar fi luat 60%, partidul se expune riscului de a pierde un mandat în altă parte.
- Sistemul ia în calcul participarea, astfel că fiecare candidat este interesat să încurajeze alegătorii să vină la vot şi să nu se bazeze doar pe procente.
Dezavantajele sistemului şi cât de acceptabile sunt aceste compromisuri
- Primul clasat nu merge întotdeauna în Parlament, fapt demoralizator pentru colegiul respectiv. Acesta este compromisul major al sistemului şi nu poate fi ocolit. Din păcate, fiecare sistem are compromisuri majore, aşa că trebuie să ne întoarcem la numărat virtuţi. Varianta iniţială a sistemului, propusă de Pro Democraţia (da, cea neconstituţională), rezolva această situaţia trimiţând în Parlament câte doi candidaţi din fiecare colegiu. Singurul lucru care se câştigă după modificarea la forma actuală este că filtrul devine mult mai dur în condiţiile în care doar unul mai are şanse.
- Devin parlamentari candidaţi de pe locurile doi sau chiar mai de jos. Da, dar sunt dintre cei care au luat cele mai multe voturi din partidul lor. Pentru susţinătorii din toată ţara ai partidului respectiv, situaţia este dezirabilă.
- În unele colegii, mandatul se atribuie la nivel naţional, iar câştigătorul nu mai are absolut nici o legătură cu scorul propriu. Însă, aceste cazuri se vor întâmpla de obicei în colegiile care au avut participare la vot scăzută şi opţiuni disipate. Nimeni nu va fi împiedicat partidele să propună acolo figuri puternice, care să coaguleze majorităţi.
- Dacă un partid nu trece pragul electoral, nu intră nici măcar candidaţii cu peste jumătate din voturi în colegiul lor. Asta este o greşeală şi se poate rezolva fără mari complicaţii, iar pragul ar trebui păstrat doar pentru a se decide cine merge la redistribuire. Alte greşeli - interzicerea votului în altă localitate, variaţiile mari între colegii etc. Toate, perfect rezolvabile.
Mituri, exagerări, şopârle şi lamentaţii.
-”~sta nu-i uninominal adevărat”! Cum să nu? E doar un nume pe “listă”. Că nu-i majoritar cum se întâmplă în cele mai multe locuri - e adevărat. Însă asimilarea cu sistemul pe liste nu este validă, pentru că nu problema de proporţionalitate versus majoritate a fost contestată la vechiul sistem, ci materialul uman rezultat.
- “Distribuirea naţională se poate negocia între partide”! Fals. Procesul nu poate da decât un singur rezultat, din oricâte încercări independente, odată ce numărătoarea s-a terminat.
- “Se fac manipulări la desenarea colegiilor”! Chiar dacă s-ar face, ar fi degeaba până la urmă, la redistribuire. Acest risc este caracteristic doar votului majoritar.
- “Se fac blaturi”! Puţin probabil. Fiecare partid îşi trimite “favoriţii” unde se bazează pe cele mai multe voturi. Iar dacă unul se bazează pe mai multe, în general competitorii se vor baza pe mai puţine, pentru că rămâne mai puţin tort de împărţit. Aşa că îşi vor trimite figurile importante în propriile fiefuri. Asumându-şi riscurile expuse la capitolul avantaje.
- “Se formează mai greu majorităţi”! Aici e mult mai discutabil, dar părerea mea este că rolul Parlamentului este tocmai să coaguleze majorităţi greu, nu uşor, inclusiv pentru ca deciziile să fie în final mai responsabile.
Iar despre lamentaţiile cum că e "cel mai prost sistem posibil" şi că “metoda de alocare îi nedreptăţeşte pe candidaţi”... De când e locul în Parlament un drept al candidaţilor? Eu, alegător, credeam că e un drept al meu. Vrei mandat garantat, marş de ia 50%!
_______________________