Dupa ce l-am vazut la lucru, si eu mi-am schimbat un pic parerea, in bine, despre acest sistem(adica m-am pripit nitel in postarea anterioara :) ), insa avantajele sistemului decelate de mine sunt cuprinse intre cele ale autorului articolului(Lucian Davidescu).
Că nu se pierd voturi, ăsta este scopul asumat, însă efectele secundare sunt cele care aduc "magia".
- Sistemul introduce competiţia internă. Direct pe buletinul de vot. Un candidat nu se bate doar cu contracandidaţii din colegiul său, dar şi cu camarazii lui din alte colegii.
- Fiecare candidat slab penalizează întregul partid. Un măr stricat împute totul în jur. Mai multe împut lada. Pe de altă parte, candidaţii consideraţi “neeligibili”, care reuşesc totuşi prin forţe proprii să obţină un scor peste media partidului, au şanse să obţină un mandat.
- Mai puţine locuri sunt “eligibile”. Asta descurajează cumpărarea mandatelor, pentru că această practică devine mai riscantă.
- Chiar şi în colegiile sigure, unde este de aşteptat ca oricare candidat al unui partid să ia peste 50% există riscuri. Astfel, dacă un controversat obţine 51% într-o zonă unde o figură onestă ar fi luat 60%, partidul se expune riscului de a pierde un mandat în altă parte.
- Sistemul ia în calcul participarea, astfel că fiecare candidat este interesat să încurajeze alegătorii să vină la vot şi să nu se bazeze doar pe procente.
Dezavantajele sistemului şi cât de acceptabile sunt aceste compromisuri
- Primul clasat nu merge întotdeauna în Parlament, fapt demoralizator pentru colegiul respectiv. Acesta este compromisul major al sistemului şi nu poate fi ocolit. Din păcate, fiecare sistem are compromisuri majore, aşa că trebuie să ne întoarcem la numărat virtuţi. Varianta iniţială a sistemului, propusă de Pro Democraţia (da, cea neconstituţională), rezolva această situaţia trimiţând în Parlament câte doi candidaţi din fiecare colegiu. Singurul lucru care se câştigă după modificarea la forma actuală este că filtrul devine mult mai dur în condiţiile în care doar unul mai are şanse.
- Devin parlamentari candidaţi de pe locurile doi sau chiar mai de jos. Da, dar sunt dintre cei care au luat cele mai multe voturi din partidul lor. Pentru susţinătorii din toată ţara ai partidului respectiv, situaţia este dezirabilă.
- În unele colegii, mandatul se atribuie la nivel naţional, iar câştigătorul nu mai are absolut nici o legătură cu scorul propriu. Însă, aceste cazuri se vor întâmpla de obicei în colegiile care au avut participare la vot scăzută şi opţiuni disipate. Nimeni nu va fi împiedicat partidele să propună acolo figuri puternice, care să coaguleze majorităţi.
- Dacă un partid nu trece pragul electoral, nu intră nici măcar candidaţii cu peste jumătate din voturi în colegiul lor. Asta este o greşeală şi se poate rezolva fără mari complicaţii, iar pragul ar trebui păstrat doar pentru a se decide cine merge la redistribuire. Alte greşeli - interzicerea votului în altă localitate, variaţiile mari între colegii etc. Toate, perfect rezolvabile.
Mituri, exagerări, şopârle şi lamentaţii.
-”~sta nu-i uninominal adevărat”! Cum să nu? E doar un nume pe “listă”. Că nu-i majoritar cum se întâmplă în cele mai multe locuri - e adevărat. Însă asimilarea cu sistemul pe liste nu este validă, pentru că nu problema de proporţionalitate versus majoritate a fost contestată la vechiul sistem, ci materialul uman rezultat.
- “Distribuirea naţională se poate negocia între partide”! Fals. Procesul nu poate da decât un singur rezultat, din oricâte încercări independente, odată ce numărătoarea s-a terminat.
- “Se fac manipulări la desenarea colegiilor”! Chiar dacă s-ar face, ar fi degeaba până la urmă, la redistribuire. Acest risc este caracteristic doar votului majoritar.
- “Se fac blaturi”! Puţin probabil. Fiecare partid îşi trimite “favoriţii” unde se bazează pe cele mai multe voturi. Iar dacă unul se bazează pe mai multe, în general competitorii se vor baza pe mai puţine, pentru că rămâne mai puţin tort de împărţit. Aşa că îşi vor trimite figurile importante în propriile fiefuri. Asumându-şi riscurile expuse la capitolul avantaje.
- “Se formează mai greu majorităţi”! Aici e mult mai discutabil, dar părerea mea este că rolul Parlamentului este tocmai să coaguleze majorităţi greu, nu uşor, inclusiv pentru ca deciziile să fie în final mai responsabile.
Iar despre lamentaţiile cum că e "cel mai prost sistem posibil" şi că “metoda de alocare îi nedreptăţeşte pe candidaţi”... De când e locul în Parlament un drept al candidaţilor? Eu, alegător, credeam că e un drept al meu. Vrei mandat garantat, marş de ia 50%!
Eu vad o posibilitate de imbunatatire a sistemului actual de vot de la noi prin diversificarea posibilitatilor de vot. Studentii sau cei plecati cu treburi din tara nu au putut vota decat in localitatea de domiciliu. Nu mi se pare corect. Ar fi putut vota, de exemplu, anticipat. Cu o luna inainte ar fi putut vota si inchide votul intr-un plic sigilat in fata unui notar sau ceva asemanator, depune plicul la biroul de circumscriptie, plic care sa fie deschis in ziua votului. La fel si pentru romanii din strainatate, s-ar fi putut vota prin corespondenta sau anticipat (in modul descris de mai sus) la unul din consulatele noastre. Asta ca sa nu mai vorbim de votul prin internet.
Alta modalitate ar fi si desenarea neutra a colegiilor electorale, nu dupa bazinele electorale si mentinerea lor cateva legislaturi la rand. Pentru aceste alegeri, PNL si PSD au trasat colegiile pentru a fi avantajati ei(de exemplu au trasat un colegiu care continea cat mai multe primarii PSD sau PNL, banuindu-se ca acolo partidul respectiv are mai multe influenta, sau au divizat zonele de influenta ale PD-L).
Alta modalitate, generala de asta data, ar fi impiedicarea guvernului de a face "rectificari bugetare"(a da bani pomana primariilor de aceeasi culoare politica cu el), cu doua-trei luni inainte de alegeri.
De ce nu sunt pentru votul 100% nominal? Simplu! Priviti la situatia PNL. Foarte putine mandate obtinute din prima(50%+1), cele mai putine cred, cu toate ca la nivel national exista 15-18 procente de adepti ai liberalismului. PNL nu are fiefuri electorale cum au PDL sau PSD tocmai pentru ca NU exista un judet sau o regiune anume populata cu medici, avocati, mici intreprinzatori sau mai stiu eu ce liber profesionisti sustinatori traditionali ai partidelor liberale. Ei sunt insa diseminati in corpul electoral pe intreg cuprinsul tarii. Vocea acestor oameni care alcatuiesc acuma nucleele injurul carora se va constitui acea mult-dorita si asteptata clasa mijlocie s-ar pierde in conditiile unui vot pur nominal, pentru ca nu exista un nucleu asa-zis dur liberal nicaieri intr-o regiune din Romania. Si ar fi mare pacat sa se intample asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu