Steaua lui Becali

Becali nu este decat un biet cioban care s-a jucat de-a puterea. Sincer, mi-e mila de el. Becali este victima propriei lui inculturi, a propriei lui incapacitati de a intelege mecanismele puterii, a neputintei sale de a se ridica peste conditia sa de cioban, eliminand din "cioban" toate conotatiile peiorative ale termenului.

Si, cu toate ca vorbea toata ziua de Dumnezeu si credinta, vanitatea, cea mai dulce si puternica otrava a sufletului uman, l-a impiedicat sa inteleaga adevaratul mesaj al credintei ortodoxe, credinta care l-ar fi ajutat, tinandu-l pe partea carosabila a drumului sau in viata.

Insa el nu s-a multumit cu ceea e a putut dobandi pe cai legale si ilegale, nu s-a invrednicit sa transforme raul in bine, iar apoi sa inmulteasca binele, ci s-a inghesuit cu polonicul in mana la oala cu rahat cu miros de trandafir a puterii, a notorietatii, a politicii. Si atunci nimic nu a fost mai usor pentru profesionistii raului decat sa profite de cioban pentru a-l arunca apoi ca pe un pempars folosit.

A avut nenumarate ocazii de a se retrage, a fost fortat chiar sa faca ceea ce trebuie(caci asta este, de fapt, protestul suporterilor), insa el nu a vrut sa vada, nu a vrut sa asculte, nu a putut sa inteleaga, si-a urmat destinul de cioban scapatat, iar criza in care a intrat nu este nici in forma de "V", nici de "W", ci in forma de "I".

Deci, nu Steaua este in pericol, ci steaua lui Becali, care se pare ca incepe sa apuna.