Poporul român nu este curajos şi este lipsit de ambiţie, deaorece a învăţat să se mulţumească cu puţin. În schimb, este un popor abil, descurcăreţ, inventiv, care a fost obligat întotdeauna să găsească o soluţie pentru a se descurca şi a putea supravieţui. Are o mare capacitate de a suferi în tăcere, fără a se revolta. Toate aceste caracteristici se găsesc în fotbalul nostru şi în jocul echipei naţionale.
Multi romani verzi s-au revoltat si nu au scapat ocazia sa-si arate dragostea de tara infierandu-l pe Boloni. Cei mai multi sunt dintre acei catavenci care, daca ar avea o minima urma de patriotism veritabil in ei, s-ar prezenta singuri in fata portilor inchisorii cerand sa fie incarcerati pentru raul pe care l-au facut acestei tari.
Insa realitatea vazuta si in meciul de aseara(Franta-Romania 0-0) si in alte meciuri si cu alte ocazii si evenimente nesportive ne arata ca lucrurile stau exact cum le-a descris Boloni: adica, ne multumim cu putin si ... folosim in exces capacitatea noastra de a suferi in tacere. Si nu ar fi o tragedie ca lucrurile stau asa daca le-am accepta ca atare si am incerca sa le indreptam. Insa partea proasta este atunci cand incercam sa ne amagim si sa prezentam ca mari si extraordinare realizari putinele noastre esecuri in punerea in practica a lozincii nationale "capul plecat, sabia nu-l taie".
Asa a fost si dupa antijocul prestat de Romania in meciul cu Franta. Piturca mai avea putin si il baga pe Stancioiu in locul vreunui atacant inventand fotbalul cu doi portari, dar, in schimb, toti arhanghelii si ideologii lipsei de ambitie si de personalitate in joc si in general tin aproape cu incompetenta si s-au unit intr-un cartel ah-hoc gratulandu-l pe selectioner pentru extraordinara lui inteligenta in asezarea formatiei si pentru punctul scos de la o formatie a Frantei batraneasca, care traverseaza o eclipsa de forma prelungita si incapabila sa marcheze, dupa cum mai toate jocurile ei de pregatire au demonstrat.
In schimb, noi, vitejii jocurilor amicale, de cum ne-am vazut in teren, pe campul de lupta, cum am cautat repede o groapa de nisip si am baga capul in ea. Ce naiba, orice am face la aceste europene, ne putem scuza cu acel 5-1 contra Germaniei, meci din al carui cadavru unii jucatori inca se mai hranesc si astazi(vezi cazul Plesan). Sau din 3-0 cu Rusia, sau din 4-0 cu Muntenegru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu