Si nu doar identitatea ne-o fura politicienii, ci si, mai nou, sarbatorile si bucuria. Pentru ca nu este sarbatoare lasata de la Dumnezeu fara a fi parazitata de acesti braconieri de voturi in goana lor nebuna dupa imagine, dupa popularite ieftina, obtinuta fara efort. Caci este mult mai usor sa te expui electoratului la serbari campenesti si in biserici decat sa faci o lege buna. Iar apoi se duc in Parlament si, cu aceleasi maini cu care si-au facut zeci de cruci, voteaza legi care fac politica de stat din hotie si oameni onorabili din hoti; se duc la televiziuni si, cu aceleasi guri cu care au pupat zeci de icoane, mint si promit ceea ce stiu din start ca nu vor indeplini niciodata.
Insa cred ca vina este doar partial a lor. De vina sunt si preotii si prelatii dedulciti la simonie si infratiti cu zarafii si fariseii, preoti care, in locul demnitatii si ascezei la care misiunea lor ii obliga, prefera banii unuia ca Becali sau padurile date de PSD, vanzand indulgente, dar si sufletul lor, hotilor. Pomana crestina trebuie facuta astfel incat "Sa nu stie stânga ta ce face dreapta ta"; altfel, mai ales atunci cand banii vin de la politicieni, preotii nu fac decat sa incerce sa transforme credinta in Dumnezeu a enoriasilor in voturi pentru cel a carui "pomana" este strigata in gura mare.
De vina sunt si cei care se lasa inselati de fariseismul politicienilor; de vina sunt si cei care lasa orice urma de demnitate deoparte si se calca in picioare pentru micii, berea, carnatii sau tenisii pe care politicienii le dau de pomana din patru in patru ani din banii pe care i-au furat cat timp au ocupat demnitati in stat; de vina sunt toti cei care din 1989 incoace nu au mai iesit in strada decat pentru a cere bani, scutiri, prime sau ajutoare, nu pentru a manifesta pentru respectarea drepturilor lor la transparenta cheltuirii banului public, la o guvernare corecta, la o justitie impartiala, la demnitate, in ultimul rand. Pentru a apara toate aceste valori nu s-au strans niciodata mai multi oameni decat la o pomana electorala organizata de Vanghelie sau alti epigoni de-ai sai.
Picam mult prea usor in capcana numita "grija zilei de maine". Este exact ceea ce vor ei sa facem. Si, facand asa, nu ne putem astepta decat ca ziua de maine sa nu fie altceva decat un nou azi - nu va diferi decat politicianul care ne arunca pomana pe geamul limuzinei sale. Traind mereu cu capul in pamant, cautand si batandu-ne pe maruntisul aruncat de ei din jeepuri sau yachturi, vom ajunge sa platim impozite si pe lumina Soarelui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu